Luna dietelor
În decembrie am mîncat tot, am mîncat un porc pe dinăuntru şi pe dinafară, am ros şorici, fleici, tobă, caltaboşi şi am măsurat pe furculiţe tremurătoarele piftii. Am copt cozonaci şi i-am mîncat, am amestecat salate de boeuf cu maioneze galbene şi le-am mîncat. Am mestecat, am sleorpăit şi am ronţăit în aşa fel că, de deasupra noastră, din spaţiu, de auzea în noaptea cosmică un fojgăit ca dintr-o colonie de termite. Am dat drumul la curele şi am trecut prin Crăciun, Anul Nou, Bobotează şi sfinţii de început de an, ca să ne trezim cu toţii graşi şi deprimaţi.
Aproape toate fetele pe care le cunosc ţin o dietă. Mulţi băieţi pe care îi ştiu se chinuie să mănînce la prînz o mînă de frunze şi un pumn de boabe insipide. Pe unde te uiţi, dai de sfaturi pentru detoxifierea de după sărbători, pentru diverse diete ketogenice, alcaline, Atkins, Johnson, Bronson şi mai ştiu eu ce. Revistele-s pline de vedete subţiri, cu antrenor şi nutriţionist personal, care-ţi împărtăşesc secretul reuşitei unei siluete asemănătoare. „Eliberează-te de stres“, zice una care abia o avea la vreo 40 de kile, de-ţi vine să dai de pămînt cu revista şi s-o iei şi pe domnişoară la trei păzeşte. Ţi se bagă sub nas celebrităţi care apar cu burta lipită de şira spinării şi un tonus muscular superb, la două ore după ce au născut. Toate arată bine, iar ţie îţi atîrnă burta din pantaloni şi ţi se revarsă şuncile peste curea ca unui cozonac crescut bine peste tavă. Eşti atît de grasă, că ieşi din casă pe tocuri şi te întorci în şlapi. Eşti atît de grasă, că ai masă indiferent dacă bosonul Higgs există sau nu. În fine, eşti atît de grasă, că atunci cînd ţi-ai pus un selfie pe Instagram, ai blocat tot site-ul.
(Da, m-am jucat un pic aici, citînd din celebrele glume americane în care adolescenţii se tachinează reciproc în seria „Yo mama so fat...“)
După dezmăţ, după hăpăiala pantagruelică vine însă vremea căinţelor, iar aici se cam amestecă lucrurile. Ca orice om normal, mai pleci şi tu urechea la ce mai face o cunoştinţă sau alta, să mai piardă din rotunjimi. Una mănîncă brînzeturi grase, cărnuri şi tot felul de lucruri care dau pe-afară de proteine, şi nu pune gura pe fructe sau vegetale.
Alta, dimpotrivă, ronţăie toată ziua la verdeţuri, dar mănîncă doar cojile de la mere şi nu ştiu ce seminţe speciale. Alteia i-a intrat în cap că glutenul nu e bun. Nu-i alergică, mi s-a spus că alergia la aşa ceva e serioasă, dar a luat-o valul ăsta nongluten, care văd că mătură lumea dietiştilor de la stînga la dreapta. Nu prea are habar de ce nu mai vrea gluten (care e de găsit în pîine, orez, paste, prăjituri, bere, diverse cereale de care ar fi bine să nu abuzăm oricum), dar citeşte cu atenţie lista de ingrediente şi se bosumflă la masă. Altcineva mănîncă varză şi zemuri care conţin varză de dimineaţa pînă seara.
La fel, pe net, toate sfaturile lumii se bat cap în cap. N-o scoţi la capăt dacă te apuci să le citeşti pe toate. Ieşi din toată experienţa asta răvăşit, cu capul baniţă şi mai prost ca înainte. Başca la fel de gras. Ai aflat că există fructe bune şi fructe rele, care conţin prea multă fructoză. Ai aflat că unele alimente nu trebuie niciodată combinate. Ai aflat că zahărul e moarte pură, dar şi că îndulcitorii sînt mai răi ca zahărul. Ai aflat că obiceiurile tale alimentare de pînă acum sînt o mizerie şi că trebuie schimbate. N-ai aflat însă exact cum. Între timp, iubirea de sine îţi spune necontenit că trebuie să fii mai slab, mai arătos, mai bun de arătat în lume. N-ai ajuns la pragul în care să nu-ţi mai pese şi nici nu crezi încă în ideea „urît ca iadul, dar cît de deşteeept...“
Între timp, dacă ai norocul să dai de o persoană onestă, care nu vrea să te încurce atît de tare încît să nu mai poţi fără ajutorul ei, dacă dai de o asemenea persoană, zic, o să te mire cît de simplu e totul. Slăbeşti atunci cînd mănînci mai puţin. Dacă faci şi ceva sport e perfect. Cu asta am terminat subiectul frivol de azi, căci mi-e o foame cosmică, dragilor.
Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.