Logic, care e logica unui storcător?

În primul rînd, poți să alegi. Să iei cel mai scump storcător de fructe și să mori de gît cu el. Ce să te tocmești, ce să tot întrebi, vezi prețul și gata, la casă și acasă. În al doilea rînd, să iei foarte scump este în flagrantă contradicție cu viața ta. Cum să dai atîta bănet pentru un storcător? Așa că n-ai stare, n-ai răbdare, asculți pe repede înainte o vînzătoare, pardon, agent de vînzări care te îmbrobodește din suflet cu vorbe pe care nici ea nu le înțelege. Cifre, termeni, face. Presare la rece mi se pare expresia-cheie. Ce este presarea la rece? Celelalte nu fac presarea la rece? Fără răspuns. Acum vreo șase ani erau aparate de-astea fără milă și eu luam fără cap. Am visat o viață să-mi printez articolele sau să dau print la tot felul de cereri-solicitări. Practic, mi-am luat o printeuză și printam. Însă nu foarte mult. De ce? Mă costa tușul de mă usca. Dacă încărcam tuș era dramatic, curgea, se bloca. Într-o noapte am priceput. Printer-ul ăsta nu era decît un printer, unul destul de subțire ca viață, capricios, neprofesionist. De fapt, mi-l permiteam ca bani, dar îmi murea pe drum lung, că n-aveam cum să-l folosesc. Nu mă ajuta punga să-l folosesc cum trebuie. Acum, după ani de zile, am revenit în fața operațiunii de cumpărare. Sigur, de data asta cu lecția învățată. Nu iau ceva ce nu pot folosi. Doar că, în templul consumului, nici denumirile nu mai sînt ce-au fost. Vreau storcător? Da, recunosc toate tipurile de storcătoare care mi-au mîncat zilele. Cumpărate și stricate din pricini diverse. Aleg profe­sio­nistul. Mă rupe. Dar îmi spun că a­tî­ta timp a trecut fără și cine știe cît de mult timp o să reziste. Agentul de vînzări însă îmi spune: nu-s făcute să reziste. Nu aud bine? Să mai cumpăr? Amar de viața mea. Ce fac?