Literatură pe stradă

24 august 2016   Societate

A trecut ceva vreme de cînd nu mă mai imaginez vreo Catherine Earn­shaw care stă cu ochii în zare, pe un deal englezesc măturat de vînt. Din peisajul ăsta dezesperant nu trebuia să lipsească un copac negru, uscat, rupt de furtuni și unduit la poale de iarba lungă și aspră a unui ținut neprielnic. La fel de mult a trecut de cînd nu mai simt ca de nicăierea miros de rufe scrobite vălurind din scrinuri grele – cum trebuie să fi mirosit prin casele de la Medeleni. Tot așa, nu mai plouă în nici o după-amiază cu flori galbene ca-n improbabila curte a unui oarecare Jose Arcadio Buendia și or fi trecut deja o mie de ani în care n-am mai visat să fiu Zenobia nimănui.

Dar sînt anume dimineți sau seri de vară cînd se varsă literatură pe stradă ca dintr-o găleată plină. Ca dintr-un hîrdău, ca dintr-o cadă, ca dintr-o adăpătoare în care-și bagă boturile deodată o mie de cai. Nu știu ce se întîmplă atunci, dar un anume declic te face să fii altfel atent la lumea din jur. Ca, de pildă, într-o dimineață de august, la șase și jumătate, cînd pe o stradă din orașul adormit miroase extrem de tare a pipi. Cînd ridici ochii și vezi că ești pe strada Patriei și, instantaneu, în capul tău apare scrisă prima propoziție peltică a unui roman prost: „Pe strada Patriei mirosea a pișat“. Pe aceeași stradă ai ajuns să urmărești în aproape fiecare dimineață de vară programul matinal al unei tanti care iese să-și ude leandrii și ficușii înghesuiți într-unul din frumoasele balcoane din fier forjat sub care se mănîncă putred cimentul. Dă la o parte o perdea din ciucuri de macrame și o lasă prinsă ca să intre în străvechea casă cu tavane înalte aerul răcoros al dimineții. În casă, văd întunecat. Dar știu că miroase a mobilă veche, a umed, ca la metrou, și a mîncare de varză. Știu că doamna are un pled împletit bine întins pe un pat cu ladă. Știu că la bucătarie are un dulap de lemn vopsit în verde în care sertarele se trag și se împing cu greu, lemn pe lemn scîrțîind. În geamurile dulapului are prinse fotografii cu marginile îndoite, afumate și lipicioase de la aburii de mîncare, iar după geamuri stau aliniate mici țoiuri de țuică.

Se varsă literatură la metrou cînd cobori într-o stație și prinzi cu privirea ovalul palid al unei fete îmbrăcate în roșu care se îndepărtează încetul cu încetul, odată cu vagonul în care a rămas. Tu, de pe peron, mai apuci să vezi flacăra roșie a rochiei ei și doi ochi care se uitau țintă la tine pe măsură ce se îndreptau cu viteză spre Grozăvești. Tot în oraș sînt cartiere scrise cu mînă interbelică, exact ca atunci cînd ai văzut la etajul unei vile solemne și prăpădite un domn bătrîn, într-un șezlong de lemn, care s-a uitat neîncrezător la tine. „Cine ești și ce cauți pe strada asta?“ – ai ghicit întrebările în privirea lui, dincolo de bucla de timp în care se așezase sau în care altcineva îl așezase în scris, n-ai de unde să știi. Barba albă, rară și țepoasă de pe făcile obosite ale omului îți va rămîne o vreme în minte pînă va dispărea complet. Cartierul muncitoresc în care ai crescut și pe care te-ai dus să-l vezi după mai bine de douăzeci de ani te va răni cu indolența și nepăsarea blocurilor mizere, anvelopate precar, ale aleilor pe care odinioară goneai cu bicicleta, în care o lume nouă, necunoscută, locuiește cu poftă. Miroase a pepene, a tocană și a parfum în urma fetelor cu umerii goi la vedere. Din bucătării se aude zăngănit de vase, o voce, un radio. Cartierul tău trăiește de unul singur, numai tu te canonești pe stradă băgînd sentimente și literatură în el.

La bar, în Amzei, bea un whisky misoginul ăla oribil de Hemingway, adulat de chelneri. Barba albă îi lucește de dincolo de geam. La băcănia de fițe vrea să ia niște salam de casă un Houelle­becq cu părul slinos și gura strîmbată de o grimasă acră. Vînzătoarea nu l-a recunoscut. La Control, într-o seară, Susan Sontag s-a îmbătat cu Aperol. Din tramvai, pe la Ștefan cel Mare, l-am văzut parcă pe Cărtărescu într-o plimbare halucinată prin cartierul literaturii sale. Deci ceva-ceva o fi adevărat. 

Selma Iusuf este jurnalistă, re­dac­tor șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

Mai multe