Ştiri nebăgate în seamă

●

Guvernul de la Luxemburg caută indicatori pentru a măsura gradul de satisfacţie al populaţiei. În următoarele luni, în micul principat se vor întreprinde consultări care să cuprindă „ansamblul locuitorilor“. Însă pînă la această cercetare, autorităţile au însărcinat un grup de sociologi şi statisticieni cu identificarea zonelor-cheie ale acestui studiu. Indicatorul cel mai folosit în lume este Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, însă directorul instituţiei de sondaj Statec e de părere că acest indicator e depăşit, căci el nu reflectă decît o realitate parţială. Cercetarea asupra „fericirii populaţiei“ va lua în calcul, dincolo de factorii macroeconomici, şi indicatori de tip psihologic: percepţia rezidenţilor asupra străinilor, satisfacţia la locul de muncă, evoluţia preţurilor şi a proprietăţilor, percepţia asupra accesului la resurse şi energie. După o consultare prealabilă prin Internet şi în cadrul unor ateliere de lucru, Statec va prezenta rezultatele studiului. (după

)

●

În Germania, Curtea Constituţională a hotărît că arhivarea în masă a convorbirilor telefonice şi a mesajelor electronice încalcă legea fundamentală. Datele stocate pînă acum de diverse instituţii ale statului vor trebui şterse. Stocarea în masă a acestor date încalcă un drept garantat prin Constituţie, anume secretul telecomunicării. O lege adoptată în 2008 îi obliga pe operatorii telecom să reţină, timp de şase luni, informaţii precum datele de identificare ale apelantului şi apelatului, localizarea lor în reţea, ora apelurilor şi durata convorbirilor, precum şi adresele de e-mail, ora transmiterii şi subiectele mesajelor electronice. Curtea Constituţională şi-a motivat decizia argumentînd că actul normativ nu precizează scopul reţinerii acestor informaţii şi care sînt situaţiile concrete în care organele de cercetare pot recurge la ele. Legea – care viza de fapt siguranţa naţională, după ce s-a dovedit că atacurile cu bombă din gara Atocha de la Madrid şi de la metroul londonez au fost pregătite şi coordonate cu telefoanele mobile – a fost întîmpinată cu proteste de cetăţenii germani, care s-au temut de eventuale abuzuri ale poliţiei şi de o intruziune neavenită în viaţa privată. Peste 35.000 de cetăţeni au depus plîngere – acesta e cel mai mare număr de sesizări pe acelaşi subiect înregistrat la Curtea Constituţională. (după

)