Renovarea spitalelor - realitate şi promisiuni
Condiţiile din spitalele din România sînt încă foarte proaste. După aproape 20 de ani de reforme, majoritatea arată jalnic, iar temerea că dintr-un spital poţi ieşi mai bolnav decît ai intrat este încă îndreptăţită. Niciodată parcă nu sînt fonduri suficiente, nici pentru renovare, nici pentru investiţii de structură (cum ar fi cazul de acum cîţiva ani al gardului ce împrejmuia Spitalul "Obregia"). Spitale importante din ţară nu sînt considerate a fi "prioritare" pentru a primi aceste fonduri (cazul Spitalului de Cardiologie din Covasna). Aparatura este învechită, curăţenia lasă de dorit şi, de multe ori, pînă şi medicamentele vitale lipsesc cu desăvîrşire din farmaciile spitalelor. Acolo unde Guvernul şi autorităţile par a se declara depăşite de situaţie, atît la nivel de management, cît şi la cel financiar, au început să dea însă roade proiectele independente de stat, proiecte aparţinînd unor ONG-uri şi fundaţii non-guvernamentale. Fostul Budimex şi Scheherazade A fost donat poporului român de către Guvernul polonez, după cutremurul din 1977, numindu-se iniţial Spitalul Polonez. Apoi a fost cunoscut drept Budimex. Acum, unul dintre cele mai mari spitale de copiii din România poartă numele primei femei-savant care a luat Premiul Nobel: "Marie Sklodowska Curie". Însă, în clădirea cu şapte etaje, aflată pe B-dul Brâncoveanu, unde anual pot fi trataţi peste 50.000 de copii din întreaga ţară, condiţiile nu erau prea mult diferite de realitatea tristă care bîntuie prin majoritatea spitalelor din România. Deşi Ministerul a alocat fonduri, lucrările au trenat, iar schimbarea radicală nu părea a se face simţită pînă de curînd, cînd această realitate avea să fie schimbată, dacă nu prin programele de investiţii ale Ministerului Sănătăţii, prin proiecte independente, susţinute de oameni de afaceri sau de companii comerciale, puternice financiar. Este vorba de un program iniţiat de către Fundaţia Scheherazade, în luna iunie a anului 2007. Lucrările de renovare, povesteşte preşedinţele fundaţiei, Wajila Haris, au fost demarate în luna august a aceluiaşi an, urmînd să se termine anul acesta. Ce v-a determinat să alegeţi această direcţie de implicare (bănuiesc că au fost totuşi nişte eforturi financiare destul de mari)? Am văzut condiţiile din spital care nu erau foarte bune şi am hotărît să facem ceva în acest sens. Cînd am prezentat proiectul donatorilor mei, aceştia au fost foarte interesaţi să se implice deoarece era într-adevăr nevoie. Am mers cu proiectul la mai mulţi parteneri şi toţi au acceptat să se implice. Aş dori să-i enumăr şi să le mulţumesc încă o dată pentru sprijinul acordat: Colgate, Petrom, Philips, Romstal, LG, Orange, Vodafone, Enel, Carrefour, Romtelecom, AutoItalia, Mega Image, METRO, Copper Beach, Fortune Group, Porsche România, Apa Nova, Rompetrol, Avicola Buzău. În ce constă exact acest proiect? Proiectul constă în lucrări de renovare în conformitate cu standardele europene: materiale antibacteriene pentru podea, vopsea antibacteriană pentru pereţi, geamuri şi uşi noi, instalaţie de încălzire nouă, instalaţii moderne de iluminat, aparate de aer condiţionat în fiecare salon, frigidere, alarme contra incendiilor. În ce etapă sînteţi şi cînd credeţi că va fi terminat? Pînă în acest moment trei etaje sînt gata şi date în folosinţă, se execută lucrări la un alt etaj. Urmează să fie renovate şi ultimele două etaje pînă la 1 iunie anul acesta. Ministerul Sănătăţii a fost implicat? În ce măsură? Cu Ministerul Sănătăţii avem un parteneriat, ajutîndu-ne cu autorizaţiile pentru accesul şi lucrările din spital. În ceea ce priveşte renovarea spitalelor din România, credeţi mai degrabă în planul non-guvernamental, decît în cel guvernamental? Eu cred într-o combinaţie între cele două sectoare, unul nu poate funcţiona fără celălalt, sînt ca roţile unei maşini. Acestea trebuie să lucreze împreună pentru rezultate optime, iar proiectul nostru este cel mai bun exemplu de parteneriat public-privat. Etajul V La finele anului trecut a fost renovat etajul V al spitalului, unde se află Secţia de Oncologie. Dacă prima etapă, renovarea Secţiei de Chirurgie, a fost finanţată în 2007 de către compania Colgate Palmolive, de data aceasta, finanţatorul a fost Fundaţia Vodafone. Fiind vorba de o fundaţie asociată unei companii de telefonie mobilă, întreb dacă implicarea sa a fost mai mult o interfaţă pentru publicitate. Directoarea, Elena Şerban, îmi răspunde că de fapt este vorba, în primul rînd, de o organizaţie non-guvernamentală cu statut caritabil, "distinctă de operaţiunile comerciale ale companiei". Deşi activitatea este finanţată în mare parte de către compania de telefonie (dar şi de către angajaţii companiei care contribuie voluntar la fonduri, prin donaţii lunare din salariu, la care se adaugă şi donaţii anuale din partea Fundaţiei Grupului Vodafone), de la înfiinţarea sa, în urmă cu zece ani, organizaţia a investit peste 4 milioane de euro, în sute de programe de caritate şi asistenţă socială, dintre care un milion de euro au fost alocaţi în special pentru susţinerea programelor de asistenţă medicală, pentru investiţii în aparatura medicală - cardiotocografe, monitoare pentru funcţii vitale, ecografe şi incubatoare performante - pentru spitale din Bucureşti, dar şi din ţară. "Cunoşteam de multă vreme, ca orice locuitor al României, problemele cu care se confruntă sistemul sanitar din ţara noastră" - povesteşte Elena Şerban. "Am început cu această zonă de pediatrie, maternităţi şi spitale pentru copiii din Timişoara, din Iaşi şi Bucureşti, unde am donat aparatură de strictă necesitate." Echipamentele noi, donate de fundaţie, păreau, datorită aspectului şi funcţionalităţii moderne, "nelalocul" lor în peisajul deprimant al spitalelor, iar "doctorii erau fericiţi că nu mai erau nevoiţi să-şi trimită pacienţii în alte părţi, chiar în străinătate, pentru anumite intervenţii pe care, din lipsă de aparatură, nu puteau să le facă în propriul lor spital". Publicitate sau nu, schimbarea la faţă este confirmată: atît la Secţia de Chirurgie, cît şi la Secţia de Pediatrie-Oncologie din cadrul Spitalului "Marie Curie", a luat naştere o nouă realitate, aparţinînd de data aceasta unei "normalităţi" care ar trebui să existe în toate spitalele dintr-o Românie europeană. În primul, rînd secţia este amenajată şi dotată "în conformitate cu toate standardele europene", sintagmă care sună aproape ca o poezie, atît în urechile micilor pacienţi, ale părinţilor, cît şi ale personalului care lucrează aici. Deşi pe părinţii care au copiii internaţi aici nu-i poţi întreba "e mai bine acum?", realitatea obiectivă îţi răspunde din punctul de vedere al condiţiilor: dacă pînă mai ieri exista un singur duş la cîteva saloane, acum vorbim de 25 de saloane noi, camera şi duşul. Dacă generaţii de copii şi-au dus suferinţa în paturi vechi, cu saltele rupte, acum vezi peste tot paturi noi, ca acelea din filmele americane, dotate cu rotiţe pentru o mai bună şi mai rapidă transportare. Dacă înainte, pe jos era doar un ciment rece, acum secţia este străbătută de un linoleum făcut special pentru spital, un linoleum steril. Acum camerele au jucării, frigider, televizor şi baie. "Clădirea a fost de la bun început prost gîndită. Avea doar nişte saloane mari, în care se aglomerau zeci de paturi, unul lîngă altul, baia era abia în capătul culoarului şi totul avea un aspect deprimant şi total nefuncţional" - povesteşte Elena Şerban. Transformarea la faţă a implicat aşadar mai mult decît o simplă zugrăvire a pereţilor, curăţenie şi dotare cu aparate: s-a regîndit şi s-a realizat o întreagă restructurare funcţională a etajului. S-au renovat de asemenea şi saloanele asistentelor pentru că - spune directoarea fundaţiei - "este vorba de nişte cadre medicale care stau acolo mai mult decît stau acasă." Renovare în şapte luni În timp ce majoritatea spitalelor din Bucureşti şi din ţară care primesc fonduri ministeriale de renovare petrec ani buni pînă la finalizarea lucrărilor, restructurarea Secţiei de Oncologie de la Spitalul "Marie Curie" nu a durat decît cîteva luni, din aprilie pînă în noiembrie. S-au alocat fonduri de peste 200.000 de euro pentru lucrările de restructurare, alte zeci de mii pentru achiziţionarea mobilierului, iar 75.000 de euro au fost destinaţi achiziţionării de echipament medical performant pentru tratamentul endoscopic al afecţiunilor urologice şi al malformaţiilor congenitale, după cîte se pare, unic în Rom