Primăria nu lucrează la întamplare

16 iunie 2007   LA SINGULAR ȘI LA PLURAL

Dacă în anii 90, maşinile abia mai puteau circula în Bucureşti din cauza gropilor de pe străzi, în anii 2000, lucrurile s-au schimbat. Gropile au fost înlocuite cu asfaltările. Mai mult, creşterea numărului de maşini a depăşit viteza de reacţie a Primăriei. Tot mai multe lucrări şi tot mai mulţi bani se alocă acum în acest domeniu, dar şi numărul vehiculelor creşte în ritm accelerat. Una peste alta, luînd în calcul toate datele problemei, e greu de spus dacă astăzi se circulă mai bine decît acum 15 ani. ( A. M. ) - interviu cu Gh. UDRIŞTE, şeful direcţiei Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei din Primăria Capitalei - Anul acesta, în tot Bucureştiul se lucrează la străzi, anul trecut s-a lucrat de asemenea, acum doi ani, la fel. Şi în urmă cu trei-patru ani, tot într-o lucrare o ţineam. Înainte de ’90 Bucureştiul era un fel de permanent şantier experimental al lui Ceauşescu. În anii ’60 tot şantier era pentru că se construiau cartierele de blocuri. Întrebarea multor locuitori ar putea fi "da’ pînă cînd?", mai ales că de pe urma multor asemenea lucrări Bucureştiul n-a ieşit nici mai frumos, nici mai curat. Poate că trebuie să precizez că din cele peste 5350 de străzi înregistrate în evidenţele cadastrale ale Bucureştiului, doar 375 sînt în administrarea Primăriei Generale. Nu mă raportez la perioada dinainte de 1989, cînd au fost şantiere cu probleme mari pentru Bucureşti, dar după Revoluţie, numărul vehiculelor care circulă în Capitală a crescut de peste 10 ori (sînt peste un milion trei sute de mii), în timp ce la străzi nu s-a făcut aproape nimic pînă în anul 2000. După care au început lucrări mari menite să descongestioneze traficul, proiecte care vin să închidă inelul principal de circulaţie al oraşului, să facă sau să refacă pasaje, să modernizeze reţeaua de circulaţie a tramvaielor... Ce se întîmplă cu şoseaua de centură, a cărei lăţire şi conectare modernă cu intrările şi ieşirile din oraş trebuia să fie o prioritate? Era o prioritate pentru Primărie în anul 2000, dar ea a fost trecută de atunci în administrarea Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi şi Primăria n-a mai putut face nimic. S-au deschis mari şantiere pe Şoseaua Colentina şi Calea Moşilor. Ele sînt prevăzute a se termina abia anul viitor. Nu se puteau face lucrările acestea mai repede? Primăria Generală nu lucrează la întîmplare. Sînt o serie de proceduri. Se elaborează întîi studii de fezabilitate pentru oportunitatea execuţiei unor lucrări, apoi se angajează firme de consultanţă pentru reabilitări de drumuri, după care se lansează licitaţii publice internaţionale. Mai nou, aplicăm o procedură prin care proiectarea şi execuţia se licitează la pachet. Şi ce va fi altfel pe aceste două artere, atunci cînd se vor termina lucrările? De ce erau atît de urgente aceste lucrări? Erau ultimele căi de penetraţie către oraş (de pe şosele) care n-au fost refăcute. A mai rămas doar Şoseaua Pantelimon. Mai e în lucru şi Olteniţei. Sînt străzi la care nu s-a făcut nici o intervenţie în ultimii 15-20 de ani. Linia de tramvai era deja complet distrusă şi punea în pericol, în orice moment, siguranţa traficului. S-a luat decizia de fi modernizate, în cadrul aceluiaşi proiect, atît linia de tramvai cît şi strada, pentru că avem exemple nedorite în care cele două tipuri de lucrări s-au făcut la momente diferite şi rezultatele n-au fost fericite, aşa cum s-a întîmplat pe Şoseaua Giurgiului sau pe Şoseaua Chitilei. Ce garanţie există că, dacă lucrările se fac la pachet, ies mai bine? Există avantajul de a discuta cu o singură firmă, un singur antreprenor care are în mînă şi proiectul, şi execuţia, şi-şi poate asuma întreaga răspundere. Dar în Colentina şi Moşilor, dat fiind că trebuie să lucrăm fără să oprim traficul (asta nu s-ar putea), lucrările nu pot să meargă foarte repede. Mai punem la socoteală şi ce găsim în infrastructură cînd săpăm: reţele de apă, de gaze, de telefonie, de electricitate. Ele trebuie reamplasate sau înlocuite şi discutăm de multe cu firme private, ceea ce face ca lucrurile să nu se poată desfăşura prea repede. Dar lucrăm cu nişte constructori consacraţi şi fiind o singură societate - cum vă spuneam - nu mai apare situaţia în care o firmă "se toarnă" pe alta în faţa beneficiarului, că n-a lucrat bine. Nu se apucă să pună un rînd de borduri, de exemplu, pentru ca apoi să vină cel responsabil cu liniile de tramvai şi să-i spună că pe acolo trebuie să facă un canal, şi aşa mai departe. Că tot aţi amintit de borduri, ce înseamnă frenezia asta a schimbării bordurilor în tot oraşul? Era aşa o prioritate să fie schimbate toate bordurile? În general, cînd discută de borduri, presa se adresează Primăriei Capitalei care, aşa cum vă spuneam, administrează doar 375 de străzi. Dar bordurile se schimbă şi pe aceste străzi, nu doar pe cele administrate de Primăriile de sector. Există acum în Bucureşti borduri din piatră care au fost montate acum 50 de ani şi au rezistat tuturor schimbărilor. Bordurile din piatră dau linia drumului, marcajele, arborii şi tot ce ţine de drum, în general. Noi facem acum drumuri care estimăm că vor ţine cel puţin 15 ani şi de aceea trebuie să punem borduri la care să nu mai umblăm. N-are rost să punem borduri de beton care să crape la prima lovitură de roată de maşină. Tocmai de asta vorbim. De ce se schimbă bordurile de piatră cu unele de beton? Borduri de beton am văzut că se pun pe străzi din sectoare şi uneori pe străzi mai laterale ale administraţiei centrale. Dar e păcat să pui pe străzile din centru asemenea borduri. Bordurile care se pun acum în Colentina sînt de piatră? Cele de pe Moşilor sînt sigur din piatră naturală. Dar şi cele de pe Colentina şi cele de pe Olteniţei, Giurgiului. Şi toate din centrul oraşului, cel puţin pe magistralele importante. Ce faceţi atunci cînd firmele cu care lucraţi nu-şi fac bine treaba? Firmele care nu-şi respectă obligaţiile contractuale sînt penalizate. În fiecare contract sînt asemenea prevederi care merg pînă la procente foarte importante. Cîte firme aţi penalizat pînă acum? Pînă acum n-a fost cazul. În ce priveşte Primăria Generală, n-a fost cazul să fie penalizată nici o firmă. Unde s-au înregistrat întîrzieri, s-a constatat că erau motive obiective, iar pentru abateri de la calitate s-a executat garanţia de bună execuţie. La Podul Grant a fost o asemenea problemă. Nu a fost nici o problemă acolo, ci mai mult dezbatere publică generată de mass-media. Lucrarea îndeplineşte toate normele de calitate. Unora nu le place cum se merge pe acolo, dar e vorba de un pod, nu poţi merge ca pe sticlă, trebuie să fie un asfalt mai rugos decît pe un drum obişnuit. Şi pe Şoseaua Mihai Bravu, după asfaltare, acum vreo trei ani, lucrarea s-a stricat imediat. Am mai avut asemenea situaţii şi în Crîngaşi, şi pe Iuliu Maniu, dar s-a intervenit apoi pe banii constructorului, pe seama garanţiei de bună execuţie. Ce aşteptaţi cu proiectul de dirijare a traficului pe bază informatică, prin satelit şi aşa mai departe? Ar fi o soluţie de descongestionare a oraşului. E un proiect care va fi funcţional peste circa un an. Contractul a fost recent încheiat cu un consorţiu de firme austriaco-române. Peste o sută de intersecţii se vor moderniza cu circuit de televiziune închis, autobuzele vor avea un sistem de poziţionare globală şi se va putea interveni în timp real în funcţionarea traficului... În sfîrşit, cînd va veni o perioadă mai liniştită, fără lucrări pe toate străzile, şi acestea vor fi bune? În ultimii 6-7 ani de zile au fost reabilitate 200 de bulevarde şi lucrul acesta îl vede orice om de bună-credinţă. Sînt însă alte lucrări care vin la rînd. Poate că în următorii 4-5 ani putem vorbi de un final în ce priveşte toate proiectele pe care le avem acum. Vorbind însă strict de reparaţia străzilor principale, ea va fi gata pe la jumătatea anului viitor. a consemnat Andrei MANOLESCU

Mai multe