O zonă, o clădire…
Teodor Frolu, arhitect şi manager al DC Communication, este unul dintre puţinii oameni din România care s-au încumetat să revitalizeze o clădire mare şi veche: Bursa mărfurilor sau Vama Poştei din Bucureşti, de pe Calea Rahovei, datînd din 1898 (numită, acum, The Ark). Desigur, nu singur, ci cu ajutorul studioului de arhitectură Re-act Now. Şi nu degeaba " ci pentru a arăta că se poate şi a da, astfel, un imbold iniţiativelor similare, acelea de a reabilita clădiri păstrînd spiritul lor iniţial, şi al zonei, în vederea re-trezirii la viaţă a unor teritorii, altfel, amorţite: "Cînd am descoperit zona acum cîţiva ani, a fost o revelaţie. Atunci nu cred că exista ca destinaţie pentru Bucureşti. Efortul nostru ulterior de a o repune pe harta oraşului a dat roade: nu mai este o fundătură pierdută în jurul Casei Poporului. Fiind Vama Poştei, în ’90 era plină cu ajutoare. În martie ’90, după Revoluţie, cineva s-a hotărît să facă o verificare la tonele de ajutoare ce au tranzitat pe aici: cînd au început controlul, clădirea a luat subit foc. Noi, cînd am intrat în ea în 2005, avea pomi de 6 metri crescuţi înăuntru, era o groapă de gunoi cu ziduri interioare calcifiate şi era declarată oficial în stare de colaps". Monument istoric, a fost proiectată de Giulio Magni în 1898 (arhitectul-şef al Bucureştiului, care apoi a devenit al Romei). "E o arhitectură industrială de sfîrşit de secol XIX: de cărămidă cu inserţii de piatră, şi care poate fi situată într-o zonă eclectică, premergătoare Art noveau-ului. Tot ansamblul Vama Antrepozite este de excepţie. La 1898, Rahova-Uranus era zona cea mai inovatoare din perspectiva noilor funcţiuni urbane: Bursa mărfurilor împreună cu Fabrica Bragadiru defineau România modernă din perspectiva dezvoltării economice" (Teodor Frolu). Povestea ultimilor 25 de ani ai zonei Rahova-Uranus a fost marcată de perioada construcţiei Casei Poporului, cînd întreg ansamblul Vamă-antrepozite a fost transformat în şantier, urmînd ca toate clădirile de aici să fie demolate. Noroc că nu au mai terminat-o. Trei-patru firme de construcţie, desprinse din fostul Carpaţi, compania de antrepriză pentru Casa Poporului, s-au privatizat şi au primit cadou aceste imobile. Falimentate şi vandalizate, firmele au fost executate de bancă pe la sfîrşitul lui 2003. "Din cauză că era în stare de colaps şi monument istoric, avînd o suprafaţă mică de teren comparativ cu hectarele de teren din jur, Bursa mărfurilor nu era interesantă imobiliar la acel moment. Asta a fost şansa noastră. Pentru că era o investiţie prea mare doar pentru DC Communication, i-am invitat să se alature proiectului şi pe prietenii noştri Headvertising." (Teodor Frolu) Prin programul "Va Urma", în colaborare cu Consiliul Britanic, imediat după achiziţie, cele două firme au încercat să pună în lumină valoarea patrimonială a zonei. Din păcate, administraţia locală şi centrală încă nu e conştientă de valoarea şi potenţialul urban pe care aceasta îl are. "Dacă te uiţi la ce aberaţii sînt PUZ-urile propuse sau dezvoltate, îţi dai seama că e vorba de investitori de conjunctură, fără nici un fel de viziune. Noroc că a venit criza şi... stop joc" " consideră dl Frolu. Ansamblul Vama Antrepozite, chiar cu clădirile şi zidurile aflate într-o stare avansată de degradare, ascunde un potenţial de spaţiu public unic pentru Bucureşti. "Cînd am făcut cinematograful E-Uranus, acum doi ani, exact acest lucru l-am urmărit. Intervenţiile nu le faci modificînd spaţiul, ci îl pui în valoare utilizîndu-l adecvat. Cred că a fost un proiect care ne-a ieşit" " explică dl Frolu. La ora actuală, zona este bîntuită de procese şi de litigii. Proprietarii terenului de la E-Uranus au descoperit că între timp altcineva le cumpărase clădirile de pe terenurile lor. Terenul de la Piaţa de flori nu se ştie exact al cui e, doar că este administrat de Primăria de sector. Clădirea care a adus pentru prima dată lumea în zonă, Berăria Becker Bräu, s-a închis pentru că proprietarii şi-au recăpătat imobilul... "Am aterizat noi cu The Ark. Am păstrat Bursa mărfurilor, dar creativă: la etaje avem zona de birouri unde convieţuiesc şapte firme din industria creativă: comunicare, advertising, producţie de televiziune, events, multimedia, publishing şi urbanism. Pe fiecare nivel avem cîte un spaţiu de utilizat împreună, sala jocurilor, homecinema,