Cu ochii-n 3,14
CINE ȘI-AR FI ÎNCHIPUIT CĂ UN INSTRUMENT MAI ÎNȚELEPT POATE CONFIRMA FAPTUL CĂ TREI CENTIMETRI ALTFEL AU AJUNS DEJA PE CONTINENT, ÎN ZORI?
● O mină antipersonal a explodat la Uzina Mecanică de armament Băbeni, Vîlcea, ucigînd patru persoane. Cine și-ar fi închipuit că în tihnitul, patriarhalul Băbeni pot avea loc deflagrații? (M. P.)
● Într-o preumblare pe meleaguri internetice, am găsit (în Observatorul intelectual, revistă de istorie naturală, cercetare microscopică și știință recreativă, vol. IV, apărut la Londra, în 1864) ceva care mi-a atras atenția. Într-un articol consacrat întrunirii anuale a membrilor Asociației Britanice pentru Progresul Științei este menționat un instrument „cu totul deosebit“, prezentat și descris de abatele Moigno (François-Napoléon-Marie Moigno, 1804-1884 – zice Wikipedia). E vorba de „tenebroscopul domnului Soleil“ (Jean-Baptiste François Soleil, 1798-1878 – zice aceeași Wikipedia), un instrument menit să demonstreze invizibilitatea luminii. Mi s-a părut interesantă această asociere între soare (soleil, scuzați-mi franceza) și întuneric (tenebræ, scuzați-mi latina). (D. S.)
● Dorind să fie în pas cu vremurile, dicționarul Le Petit Robert a decis să introducă pronumele „iel”, o simbioză între „il” (el) și „elle” (ea) pentru a desemna persoanele care nu vor să fie definite de gen. Mi-e că s-au cam grăbit și n-au fost îndeajuns de precauți cu această găselniță, iar feministele le-ar putea sări în cap, de vreme ce masculinul are din nou întîietate. Poate ar fi fost mai înțelept și, cu siguranță, mai plăcut urechilor ca pronumele să fie „eli”. (S. G.)
● Institutul național de statistică din Olanda a confirmat că bărbații și femeile din această țară rămîn cei mai înalți oameni din lume, însă, în același timp, cifrele arată că olandezii se micșorează. În ultimele șase decenii, olandezii s-au situat în vîrful clasamentului mondial al înălțimii, înălțimea medie a unui bărbat de 19 ani fiind de 182,9 cm în 2020, în timp ce femeile de aceeași vîrstă măsurau 169,3 cm. „Scăderea este legată parțial de imigrația în creștere, a populației mai scunde și a copiilor născuți din aceste populații în Olanda”, au explicat statisticienii. A mai fost subliniat un aspect interesant: există o diferență remarcabil de mare de înălțime între oamenii din nordul și sudul Olandei. Bărbații din nord au avut mereu un avantaj de trei centimetri față de cei din sud. Ceea ce poate confirma faptul că trei centimetri în plus sau în minus, atunci cînd vine vorba de bărbați, totuși contează. (A. P.)
● Conform unei analize publicate în The Guardian, numărul cazurilor de COVID-19 din Marea Britanie scade, în timp ce în țările UE crește. Excepția-cheie este România, care a depășit un mare vîrf epidemic, iar acum înregistrează un declin. România: altfel, ca întotdeauna. (M. P.)
● Se estimează că 26.000 de tone de plastic generate ca urmare a pandemiei de COVID-19 (mănuși, măști și alte echipamente și ambalaje de protecție, kituri pentru teste etc.) au ajuns deja în oceanele lumii, unde au fost găsiți pești morți în interiorul mănușilor și măști în stomacul pinguinilor. Vestea „bună” e că majoritatea acestor reziduuri vor sfîrși, pînă la finalul secolului, fie îngropate pe fundul oceanelor, fie scoase afară pe plajele lumii. (M. C.)
● Microbiologul Bruno González Zorn, profesor la Facultatea de Medicină Veterinară de la Universitatea Complutense din Madrid, avertizează asupra unui nou pericol: „superbacteriile”. Bacteriile ucid deja, potrivit autorităților europene, 33.000 de persoane, pe continent, în fiecare an. Ele se înmulțesc la fiecare douăzeci de minute și suferă adesea mutații care le oferă un „scut” împotriva diferitelor antibiotice. Și, cel mai îngrijorător, ele pot transmite noile gene de rezistență și altor bacterii din apropiere, chiar și unora din alte familii. „Este ca și cum aș învăța limba germană și ți-aș transmite această abilitate”, explică dr. Zorn. Se pare că, de fiecare dată cînd vine vorba de ființe excepționale – supraoameni sau superbacterii – și de mulți morți, primul exemplu care ne vine în minte e germanitatea. (M. P.)
● Doi turişti americani au intrat noaptea prin efracţie în Colosseum-ul din Roma pentru a bea o bere şi a se bucura de privelişte. Cei doi turişti, în vîrstă de 24 şi, respectiv, 25 de ani, care escaladaseră zidurile celebrului amfiteatru roman luni în zori, au fost reperaţi de un trecător matinal, care i-a denunţat imediat. Poliţia i-a amendat cu 800 de euro pe cei doi tineri. Turismul exclusivist e mai scump. (A. M. S.)
SE RIDICĂ ÎNTREBAREA DACĂ NU CUMVA E VORBA DESPRE TREI TURIȘTI CARE AU AJUNS ACUM LA GLEZNE
● Acum, cînd pentru a zbura în univers cu o navă spațială e nevoie doar să fii miliardar, se ridică întrebarea dacă nu cumva OZN-urile sînt navele de călătorie spre Pămînt ale miliardarilor aventuroși de pe alte planete. (M. C.)
● O carte împrumutată de la o bibliotecă din oraşul scoţian Dunfermline a fost returnată după 73 de ani. E vorba despre volumul Stately Timber, de Rupert Hughes, care a fost găsită de fiica celui care a împrumutat-o şi ea a trimis-o înapoi. Recordul Guinness pentru cartea care a fost înapoiată cel mai tîrziu unei biblioteci este de 288 de ani. Este vorba despre un volum împrumutat de la Sidney Sussex College de la Cambridge University în 1668. (A. M. S.)
● Trei polițiști, șefi la Permise, examinări și înmatriculări de vehicule în județul Teleorman, sînt cercetați de DNA pentru luare de mită. În același caz, cercetările DNA mai vizează și alte persoane. Din nefericire, știrea asta nu are absolut nimic surprinzător. Surprinzătoare ar fi fost una inversă, potrivit căreia un șef de la Permise auto din Teleorman n-ar fi luat mită. (A. M.)
● În pasajul de la Universitate, Centrul de Informare Turistică București este aproape tapetat cu pliante care fac referire la un obiectiv major, de neratat pentru turiști și, deopotrivă, aș spune, pentru locuitorii Capitalei: „Cum poți supraviețui unui cutremur?”. (S. G.)
● S-a trezit reacțiunea! Un grup numeros de intelectuali americani de primă mînă, printre care istorici faimoși ca Niall Ferguson, psihologi de top precum Steven Pinker, foști președinți de universități din Ivy League, precum Larry Summer, fost la Harvard, și scriitori de forță precum David Mamet, dimpreună cu un număr de antreprenori, au decis să înființeze o universitate în care independența profesorilor și libertatea ideilor redevin valori supreme. University of Austin – așa se va numi universitatea – este stabilită în capitala Texasului și anunță deja un program de „Forbidden Courses” în cadrul căruia se vor preda exact lucrurile care sînt acum evacuate din colegiile americane sub presiunea corectitudinii politice. Nu-i rău! America rămîne marea mea dragoste. (S. V.)
● Pot să înțeleg nerăbdarea UDMR de a ajunge, din nou, la guvernare. Partidul minorității maghiare, care mai mereu s-a găsit într-o formulă care sprijină majoritatea guvernamentală, e în derută. „Nu e posibil să stăm cu pantalonii dați jos pînă la genunchi și să așteptăm poștașul”, a spus, nerăbdător, Kelemen Hunor. Îl înțeleg, e neplăcut să-i fi alunecat pantalonii pînă la genunchi. Dar criza încă nu e gravă: să zică „Köszönöm szépen!” că nu i-au ajuns la glezne. (M. M.)
Foto: M. Bănică