Cu ochii-n 3,14

14 septembrie 2021   LA SINGULAR ȘI LA PLURAL

CÎND VINE VORBA DE UN ECHIVALENT POPULAR PENTRU CERTITUDINE, SE PARE CĂ REALITATEA TRĂITĂ S-A RETRAS ÎN RELATIVIZARE

 O nouă temă de wellness preocupă capetele Occidentului german – bunăstarea picioarelor. Care e mersul originar, corect și cel mai sănătos? Mersul desculț, firește; aici sînt de acord cu toții. Cînd însă vine vorba de modul în care pășim, părerile sînt împărțite. Una dintre tabere susține că mersul corect se face punînd jos mai întîi călcîiul și apoi partea din față a labei piciorului. Tabăra adversă pretinde că pășind mai întîi cu vîrful și apoi cu călcîiul, ca atunci cînd mergi tiptil, pe vîrfuri, sau ca dansatorii, îți asiguri o viață îndelungată și plină de satisfacții. Adepții mersului pe călcîie îi acuză pe „tiptiliști” că pășesc nefiresc, ca lighioanele sălbatice sau ca patrupedele, iar călcătorii pe vîrful piciorului îi acuză pe primii că au un mers agresiv, cazon, insuflat de stilul marșurilor militare. Tiptil sau nu, cert e că discuțiunea merge prea departe. (M. P.)

 În istoria omenirii, fiecare limbă a găsit un echivalent popular pentru sifilis în funcție de vecinii de la care a fost luat; astfel, italienii, maltezii, englezii și germanii i-au zis „boala franțuzească”, francezii i-au zis „boala napoletană”, turcii – „boala creștină”, portughezii – „boala castiliană”, olandezii – „boala spaniolă”, polonezii – „boala germană”, dar și „boala franțuzească”, persanii – „boala turcească”, tahitienii – „boala britanică”, rușii – „boala poloneză”, japonezii – „vărsatul chinezesc”. O dovadă în plus a felului în care popoarele s-au dedulcit între ele. (M. C.)

 Într-o zi, dintr-un motiv oarecare, am vrut să aflu ce este valoarea de piață (bănuiam cîte ceva, dar aveam nevoie de o certitudine). Și am găsit pe net această definiție: „Valoarea de piață este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data evaluării, între un cumpărător decis și un vînzător hotărît, într-o tranzacție cu prețul determinat obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părțile implicate au acționat în cunoștință de cauză, prudent și fără constrîngere“. Am mai aflat, ca un fel de bonus, că „un evaluator nu trebuie să formuleze ipoteze nerealiste despre conjunctura pieței și nici să ia în considerare un nivel al valorii de piață peste cel obtenabil în mod rezonabil“. Astea fiind aflate, aș putea spune că limbajul comercial nu e lipsit de un anume farmec. (D. S.)

 Potrivit unor studii, se pare că ciupercile sînt mai deștepte decît găinile. Au memorie și inteligență de recunoaștere spațială. Dacă le mîncați, e bine să știți ce le poate „pielea”. (A. M. S.)

 De parcă realitatea trăită n-ar oferi oricum zîzanie și conflicte, Mediafax titrează rubrica de astrologie astfel: „Bombă cu ceas azi pentru patru zodii. Orice cuvînt spus greşit riscă să declanşeze un conflict de proporţii”. Văd aici ceva aspirațional. Să ne fie rău, dar răul să fie împărțit democratic și echitabil ca să ajungă la toată lumea! (M. M.)

 Nicolas Gentile, un patiser italian, a decis să renunțe la viața sa ordinară, s-a retras în pădurile din zona Abruzzo și a început să trăiască precum un hobbit. O veste bună, cred, pentru comunitatea hobbiților, căci sper că, pe lîngă mîncărurile lor tradiționale, se vor delecta de acum cu torrone, amaretti, cannoli, sfogliatella și alte asemenea minunății ale patiseriei italiene. (S. G.)

 În Germania, procuratura a făcut percheziții și a confiscat documente de la Ministerul de Finanțe și de la cel al Justiției, într-o anchetă privind o spălare de bani despre care există suspiciuni că ar fi fost acoperită de oficiali din ministere. E vorba de niște plăți suspecte, de peste un milion de euro, făcute în Africa. Amintesc știrea asta pentru o oarecare relativizare: adică să nu ne mai închipuim că balamucul de la noi ne-ar face unici. (A. M.)

ACUM, O ȘEDINȚĂ FIERBINTE ESTE CA ȘI CUM AI TRECE PRINTR-UN FEL DE GLUMĂ

 De cînd mi-am suspendat abonamentul de la Netflix, am primit nenumărate mesaje: „Întoarce-te, mai gîndește-te, mai dă-ne o șansă”. Au insistența tandră a unui iubit părăsit. M-am ținut tare pînă acum. (A. M. S.)

● Ce se mai vinde. Un borcănel plin cu fire de păr provenite din capul lui Elvis Presley, cu toată documentația care le atestă autenticitatea, s-a vîndut cu 72.000 de dolari. Părul a fost cules și păstrat de frizerul personal al lui Elvis. Interesant este că atestatul provine de la un anume John Rezinkoff, despre care aflăm că este „autoritatea nr. 1 în lume în privința autentificării firelor de păr”. În fine, cam bizar. Mai normală mi s-a părut vînzarea cu puțin peste un milion de dolari a costumului în care Elvis a susținut legendarul concert de la Madison Square Garden în 1972. Acolo aș fi licitat și eu. După puteri, firește. Dar tare mi-aș dori să apar la o ședință de redacție într-un costum autentic Elvis Presley. Oare cum ar reacționa redacția? Vorba aia: One for the money, two for the show... (S. V.)

 În această vară deosebit de fierbinte, Papa Francisc a distribuit 15.000 de înghețate deținuților din două închisori din Roma. (A. M. S.)

 „Pierderea unui părinte este ca și cum ai trece cu mașina printr-o vitrină pe care n-ai văzut-o și ale cărei cioburi le aduni apoi ani în șir” ­– Saul Bellow către Martin Amis, într-o scrisoare din 1996. Bellow, părintele literar al lui Amis, a murit în 2005, iar Amis a publicat anul trecut o carte de memorii unde vorbește aproape numai despre el. (M. C.)

 După clipul pe care l-a postat pe Instagram, Florin Cîțu se crede Superman. În alte condiții, poate că ar fi fost un fel de glumă, dar avînd în vedere ce se întîmplă, e posibil ca premierul chiar să zboare. Și dacă nu să oprească avioanele de pe cer, măcar să-și repare țiglele sparte. (A. M.)

Foto: M. Pleșu

Mai multe