Cu ochii-n 3,14
DIN CÎTE SE PARE, ÎN LUMEA DIGITALĂ EXISTĂ, ÎNTR-O FORMĂ SAU ALTA, FAMILII DE ANIMALE PLIMBÎNDU-SE ÎN AFARA CUȘTII FĂRĂ SĂ VREA
● Din cîte se pare, un medicament pentru animale are efecte și în combaterea COVID-19, la oameni. Adesea, aceiași conspiraționiști care spun că vaccinul nu e bun cred fără rezerve în eficiența încă nedemonstrată științific a medicamentului respectiv. Nu mai au îndoieli, nu se mai întreabă care-s reacțiile adverse. Și dau năvală în farmaciile veterinare ca să și-l procure. Îți vine să zici că se înghesuie ca oile sau că se bat ca cîinii pentru a-l obține. (M. M.)
● „Problema din mediul online este că algoritmii decid ce informație ajunge la noi, ceea ce conduce la o viziune binară simplistă a societății. Devine o chestiune de a fi cu noi sau împotriva noastră. Iar dacă ești împotriva noastră meriți să fii anulat (cancelled). Este important ca tot spectrul de opinii să fie reprezentat în societate, dar ceea ce avem acum în lumea digitală este comparabil cu mulțimea medievală care umbla pe străzi căutînd pe cineva numai bun de ars pe rug. Asta mă înfricoșează cu privire la viitor” – actorul Rowan Atkinson, într-un interviu recent. (M. C.)
● Jia, pictograma chinezească pentru „casă/locuință”, este alcătuită din radicalii mián-„acoperiș” (desenat deasupra) și shi-„porc” (situat dedesubt): „un porc aflat sub un acoperiș”. Așadar, nu e de mirare că în orice casă, familie, instituție, organizație, formațiune, mișcare sau partid – sub orice acoperiș – există, într-o formă sau alta, și cîte un porc. (M. P.)
● Sala Albastră din clădirea Primăriei din Stockholm, unde în fiecare an cercetători de top, politicieni și familii regale se adună pentru banchetul Nobel, va fi folosită pentru vaccinarea cetățenilor Capitalei împotriva COVID-19. Sala de 1.500 de metri pătraţi unde, an de an, este organizat cel mai important eveniment social din Suedia, va deveni în curînd unul dintre centrele temporare în care locuitorii Capitalei se vor putea imuniza împotriva noului coronavirus. Unii vor putea spune, cînd vor vedea apoi ceremoniile: „Și eu am fost acolo, la vaccin!”. (A. M. S.)
● În Franța tocmai a fost definit un așa-numit „patrimoniu senzorial al satelor”, protejat prin lege. Bulgărele a început să se rostogolească din decembrie cînd un francez, exasperat că cocoșul vecinului, Marcel pe numele lui, îl trezește zgomotos mai des decît și-ar fi dorit, a împușcat pasărea. A fost condamnat la închisoare cu suspendare și amendat, ba mai mult, a lezat iubitorii de animale de pretutindeni, care au semnat o ditamai petiția pentru protejarea lor de astfel de acte. De aici s-a ajuns la legea prin care sunetele și mirosurile din spațiile naturale sînt înscrise în patrimoniul francez. De acum înainte, animalele din ogradă se pot deci manifesta în voie, sonor și chiar olfactiv. (A. A. D.)
● Acum două săptămîni, un îngrijitor al grădinii zoologice Taronga din Sydney (Australia) a intrat în zorii zilei în cușca cimpanzeilor să facă curățenie. În timp ce lucra, a văzut unul dintre cimpanzei plimbîndu-se în afara cuștii, în zona unde urmau să vină peste cîteva ore vizitatorii. De bună seamă, scăpase din cușcă profitînd de neatenția sa. A alertat imediat personalul grădinii zoologice, dar s-a dovedit a fi degeaba. După ce s-a plimbat cîteva minute în libertate, pînă să ajungă la el echipele decise să-l captureze, cimpanzeul s-a întors singur, agale, în cușcă. Doar eu simt tristețea ascunsă între rîndurile acestei știri? (S. V.)
● Am ascultat la un post de radio un fel de avancronică a unui film horror, despre care actorii implicați spuneau că ar fi primul horror românesc, motiv pentru care ei erau foarte fericiți că făceau parte din distribuție. Trecînd peste limbajul aparent degajat și de cartier, greu de înțeles din partea unor actori despre care se presupune că au trecut printr-o facultate serioasă și menționînd că, de obicei, povestea asta cu „primul”, „unicul” sau „cel mai” e întotdeauna discutabilă, s-ar spune că un asemenea film poate fi, în cel mai bun caz, primul film românesc horror cu intenție. Să nu uităm cîți au făcut pînă astăzi, în România, filme horror fără să vrea. (A. M.)
DACĂ E SĂ VORBIM PE MARGINEA TEXTULUI, S-A DOVEDIT CĂ EPOCA NE LEAGĂ DE STEREOTIPURI
● Dacă e să vorbim despre eficiența campaniilor pentru vaccinare, în capitala SUA a apărut o inițiativă care ar putea fi mai atractivă decît orice discurs, statistică sau informație științifică. Astfel, militanții pentru legalizarea drogurilor ușoare din Washington au propus ca fiecare om care se vaccinează să primească, după vaccin, cîte un joint de marijuana. Bineînțeles, ambalat cu grijă, într-o pungă aseptică, pentru a fi respectate toate normele sanitare. (S. G.)
● Un manuscris unic, dictat şi adnotat de împăratul Napoleon I în timpul exilului său pe insula Sfînta Elena şi care prezintă legendara bătălie de la Austerlitz din 1805, a fost pus în vînzare contra sumei de un milion de euro, la Paris. Conţinînd 74 de pagini cu un scris dens, acest manuscris dictat fidelului său prieten, generalul Henri Gatien Bertrand, a fost corectat de Napoleon, care tăia anumite cuvinte şi adăuga observații pe marginea textului. În total, fostul împărat francez a făcut 11 adnotări. Documentul este însoţit de un plan al bătăliei, desenat de împărat pe hîrtie de calc. Intervențiile lui Napoleon sînt făcute cu un scris mărunt și citeț. (A. M. S.)
● O femeie și-a înjunghiat soțul după ce a văzut o fotografie mai veche a acestuia însoțit de o necunoscută frumoasă. Ulterior s-a dovedit că presupusa fostă amantă era chiar ea, ceea ce mută gestul ei extrem din sfera crimei aproapelui în cea a stimei de sine. (M. C.)
● Se pare că epoca antibioticelor se apropie de sfîrșit. Doi microbiologi americani, Bonnie Bassler și Michael Silverman, laureați ai premiului „Paul-Ehrlich-și-Ludwig-Darmstaedter” pentru anul 2021, au descoperit că, pentru a putea invada eficient un organism, bacteriile comunică unele cu altele și acționează coordonat, asemenea unei trupe de asalt. Prin urmare, pentru a combate o infecție, va fi suficient ca medicamentele viitorului să bruieze comunicarea interbacterială. Războiul informațional e operativ și la modă în toate domeniile vieții. (M. P.)
● Biserica Gabola a apărut în Africa de Sud, în 2017, ca expresie a fuziunii dintre credință și băutură (gabola înseamnă „a bea“ în limba tswana), găsindu-și adepți și dincolo de hotarele Africii de Sud, în Canada, Elveția, Germania sau Brazilia. Întemeietorul ei, Tsietsi Makiti (autoproclamat „papă“), își ține slujbele în baruri și restaurante, de la un amvon improvizat pe care sînt înșirate sticle de gin și de bere, adresîndu-se unor credincioși mai mult sau mai puțin abțiguiți. „Alcoolul e singurul lucru care ne leagă de Dumnezeu, fiindcă atunci cînd sînt sub influența alcoolului, Sfîntul Duh se pogoară în mine“, spune el. Iar „arhiepiscopul“ Siphiwe Mafunisa vine cu o precizare: „Avem și membri care nu beau“, urmat (cu unele clarificări necesare) de o enoriașă, Portia Nzimande: „Numai Dumnezeu ne poate judeca. Noi ne simțim bine rugîndu-ne și bînd“. Alcooleluia! (D. S.)
● Conducerea postului Disney a decis să nu permită copiilor sub vîrsta de șapte ani să urmărească clasicul desen animat Peter Pan, pe serviciul său de streaming, din cauza faptului că filmul ar putea conține stereotipuri rasiale. Principalul motiv pentru care Peter Pan a fost blocat este acela că prezintă un trib al nativilor americani ai cărui membri sînt denumiți „roșii”. De asemenea, vor fi interzise și Pisicile aristocrate pentru că acolo apare o pisică siameză, Shun Gon, ai cărei ochi oblici și dinți proeminenți au fost interpretați ca o caricatură a oamenilor din Asia de Est. Eu aș zice ca Disney să facă o treabă ca lumea și să-și interzică din start toate producțiile clasice, începînd cu Albă-ca-Zăpada, unde protagonista, din păcate, nu e negresă și apare clar o discriminare față de persoanele cu handicap, adică față de pitici. (A. P.)
Foto: A. Damian