Cu ochii-n 3,14

22 decembrie 2020   LA SINGULAR ȘI LA PLURAL

PE LÎNGĂ STEAGURILE MOMENTULUI, DOUĂ TURTURELE EȘUATE SÎNT ATRASE MAI ALES DE UN ACCESORIU NEESENȚIAL (DAR FOARTE POPULAR) AL GRADULUI DE FERICIRE

 Pe lîngă alte lucruri, gangsterii comit și aforisme, s-ar părea. Unul dintre ele ar fi acesta (făptașul este Al Capone): „Poți ajunge departe cu un zîmbet, dar poți ajunge mult mai departe cu un zîmbet și cu un pistol“. (D. S.)

 Dintr-o emisiune Discovery aflu despre singura companie de criogenie din Europa, înființată de niște transumaniști. Într-un depozit de la periferia Moscovei zac înghețați vreo 60 de oameni (uneori doar capetele sau creierele lor), în așteptarea vieții de apoi, atunci cînd progresele științei le vor permite să se trezească în propriul lor corp sau în hard-ul vreunui computer. Nu știu cît costă serviciile companiei, însă în depozit sînt arborate steagurile națiunilor din care provin actualii clienți și descopăr, cu surprindere, lîngă steagul Japonei și cel al Elveției, pe cel al României. Nu mă pot abține să mă întreb: cine, cine o fi acolo? Corneliu Vadim Tudor? Sergiu Nicolaescu? Apoi mă trăsnește un gînd năstrușnic: dragi tovarăși și prieteni, l-am găsit! Nu era în Cuba. (A. P.

 „Mă tem că nu mă interesează persoanele trans. Sper că sînt fericite și că oamenii le tratează cu bunătate. Momentan mă preocupă mai mult fragilitatea democrației în State, corupția din UK, decăderea presei britanice, denunțarea brutalității Poliției…”, a scris pe Twitter comediantul John Cleese, devenind astfel „transfobul” momentului. (M. C.)

● Minunea de Crăciun, Campanie de Crăciun, Speranță de Crăciun, Borcănele de Crăciun, Clopoței de Crăciun, Un Crăciun la Viena, Dragă Moș Crăciun, Dragoste la Cabana Renilor, Două turturele, Crăciun pe Aleea cu caprifoi, Scrisori către Moșul, Crăciun la Teatrul Majestic, Crăciunul de după colț, Povestea nașterii 2 – Pericolul din iesle. Sînt doar cîteva dintre filmele pe care le puteam vedea pe postul Diva încă din luna noiembrie. Ce mai rămîne de zis? Vă urez Crăciun fericit! (A. P.)

● Pif se întoarce! După încercările (semi)eșuate de resuscitare din 2004, 2015 și 2018, Pif revine în formă tipărită. Primul număr din noua serie a apărut săptămîna trecută și conține șase BD-uri inedite, cîteva povești apărute deja în seriile anterioare, o cronologie a lui Pif, cu portrete realizate de toți cei 16 desenatori ai săi de la Arnal încoace, BD cu Placid & Muzo, un BD Rahan de șase pagini și – noutate! – reportaje și interviuri, deci o componentă jurnalistică. Gadget-urile (adică surprizele) sînt și vor fi eco: promisiunea revistei e să nu mai folosească plastic! În noua serie, intitulată Pif le Mag, revista apare trimestrial în 84 de pagini. Tiraj: 120.000 de exemplare. Cred că e prima veste de anul acesta care inspiră optimism. Cu Pif, începem să avem din nou încredere în print. (M. M.)

● O specie de greier de pădure folosește frunzele unei plante pentru a-și amplifica sunetul, fiindcă doar așa îi cresc șansele de împerechere. Femelele de Oecanthus henryi sînt atrase mai ales de masculii care scot sunete puternice și au corpuri mai mari, astfel că cei care sînt mai mici și mai puțin vocali își cresc șansele doar folosindu-se de frunze. Masculii molfăie și găuresc frunzele unei plante din specia umbelifere, își pun apoi corpul prin mica gaură, iar frunza îi ajută să-și amplifice sunetul, crescîndu-le mult șansele de a atrage femele dacă fac „serenade” mai spectaculoase. Cercetătorii au observat că practica este mult mai des întîlnită la greierii cu „glas” mai subțire și la cei de mici dimensiuni, o concluzie fiind că cei mari și „vocali” nu au nevoie de acest „artificiu” tehnic. La Fontaine ar putea scrie o fabulă cu greierii scunzi care vor să aibă 1,90 metri. (A. M. S.)

 Furtună într-un pahar cu ceai! După pandemia de coronavirus, o nouă criză zguduie China. Nu se mai găsesc Cháhú shéng („șnururi de ceainic”). E vorba de sforicica folosită de chinezi ca să lege capacul fragil al ceainicului de toarta vasului, pentru a-l feri de căzături sau lovituri accidentale – un accesoriu neesențial, dar foarte popular în lumea băutorilor de ceai din China. Noroc că pe YouTube au apărut o mulțime de filmulețe care te învață cum să împletești un astfel șnur de unul singur. (M. P.)

 E de remarcat că, într-un clasament al gradului de fericire, finlandezii ies în ultima vreme pe primul loc. În același timp, e de observat că Finlanda se află pe un loc fruntaș și în topul sinuciderilor pe cap de locuitor. Carevasăzică, printre finlandezi, dacă nu ești fericit, mai bine te sinucizi. Sau poate că oamenii de acolo se sinucid într-o fericire. (A. M.)

CÎND CUMPERI VORBE SIMPLE, A ȘAPTEA PROTECȚIE ELIMINĂ EVOLUȚIA 

 Cînd cumperi o locuință a unui fost contrabandist trebuie să îți asumi consecințele. De exemplu, să găsești zeci de sticle de băutură ascunse în pereți și în pardoseală. Doi tineri din New York, care au achiziționat o casă construită în 1915 și au început să o renoveze, au dat peste o comoară de 66 de sticle de whisky din timpul prohibiției, bine pitite. Sticlele erau învelite în paie și hîrtie, grupate în cutii, și conțineau un whisky scoțian care încă există pe piață. Doar nouă sticle s-au păstrat intacte, restul erau deteriorate sau doar pe jumătate pline. Una dintre ele valorează acum în jur de 1.000 de dolari, iar ofertele doritorilor i-au copleșit pe noii proprietari. Ei au declarat că vor păstra o singură sticlă și o vor degusta cum se cuvine. (A. A. D.)

 În Piața Amzei, un afiș lipit rudimentar, la începutul unor scări care coboară, m-a făcut să mă gîndesc că niciodată, cu orice fel de discurs ar fi folosit, în ciuda oricărei puteri de persuasiune pe care ar fi avut-o, nici un coach motivațional n-ar fi avut o putere mai mare de a convinge pe cineva să meargă pe un drum ca acele vorbe simple, scrise de mînă, pe o foaie de hîrtie: „Toaleta jos. Pe scări… Mult stînga… Mai coborîți o dată”. (S. G.)

 Cu doamna Jacinda Arden (ca prim-ministru) la cîrmă, Noua Zeelandă a devenit, în urma unui referendum, a șaptea țară din lume unde este legală moartea asistată a celor bolnavi în fază terminală. Un referendum am avut și noi... (M. C.)

● Dʼale COVID-ului: compania aeriană rusească Aeroflot a anunțat că va aloca locuri speciale pasagerilor care refuză să poarte mască de protecție. Măsuri „democratice” în vremea virusului. (A. M. S.)

● În traducerea franceză a unui articol despre votanții lui Trump din rîndul grupurilor minoritare, „Blacks, Hispanics and Muslims” e tradus prin „hispaniques et musulmans”, fără picior de noirs. Un caz de precauție extremă, în care teama de discriminare îi elimină pe discriminați. (M. P.)

 O nouă apucătură vine pe Twitter ca o maree în plin flux: oamenii bogați postează primul lor salariu și vîrsta la care l-au încasat. Obiceiul are mare succes în Asia deocamdată, unde industriași, politicieni, vedete de Bollywood sau sportivi celebri postează suma și vîrsta. Îi rog pe colegii mei de redacție să nu intre în acest nou val de conformism, căci e dedicat exclusiv celor bogați pentru ca lumea să vadă cum au ajuns de la cîteva zeci de dolari pe lună la cîteva milioane și apoi să viseze cu ochii deschiși. Cum noi am rămas după decenii cam la nivelul primului salariu, jocul acesta nu e pentru noi! Asta nu înseamnă că nu urmărim și noi evoluția acestei proaspete apucături din virtual. Măcar nu e de tot stupidă cum a fost cea cu găleata de apă rece ca gheața vărsată-n cap... (S. V.)

Foto: L. Muntean

Mai multe