Cu ochii-n 3,14
NIMENI NU E ÎN SIGURANȚĂ DACĂ O BUNICUȚĂ DIN POMÎRLA (CARE VORBEA DESPRE VIITOR CU MARE ÎNTÎRZIERE) A FUGIT DE LA LOCUL FAPTEI ÎN TIMP CE ROMÂNIA DORMEA
● Opt vaccinuri diferite au ajuns în a treia fază de testare. Germania și-a rezervat deja 94 de milioane de doze, mai multe vaccinuri decît numărul total al rezidenților. La Bruxelles, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, condamnă „naționalismul vaccinist” și pledează pentru vaccinarea universală: „Nimeni nu e în siguranță dacă nu sîntem cu toții în siguranță”. Deocamdată nu există nici un vaccin omologat. (M. M.)
● Într-un interviu acordat canalului Fox News, Donald Trump se miră cum de în Europa, „un loc plin de orașe-pădure” – și dă exemplul Austriei, „unde oamenii trăiesc în păduri” –, nu izbucnesc incendii de amploarea celor californiene, mai ales în condițiile în care copacii europeni sînt cu mult mai explozivi (sic!) decît cei americani (cu referire la conifere?). Dacă Trump n-ar fi fost președintele Americii, ci o bunicuță din Pomîrla, ar fi fost chiar simpatic. (M. P.)
● Mi-a plăcut ce spunea (la televizor) o doamnă care vorbea despre vreme: „Noi sîntem în mijlocul seninului“. N-ar fi rău să rămînem acolo mereu. (D. S.)
● Institutul de Cercetare a Fericirii din Danemarca, o organizație ce studiază motivele pentru care unele societăți sînt mai fericite decît altele, a inaugurat un adevărat Muzeu al Fericirii în Copenhaga. Vizitatorii, chiar dacă puțini la număr din pricina pandemiei, sînt invitați să-și caute țara pe un „atlas al fericirii”, să se informeze despre politicile unor guverne pentru starea de fericire a populației, să afle din ce parte a creierului vine sentimentul bucuriei și cum se schimbă raportarea la fericire odată cu vîrsta, amănunte amuzante despre rîs și zîmbet, dar și despre posibilitatea ca, în viitor, telefoanele noastre să ne recunoască emoțiile. (A. A. D.)
● S-a inaugurat metroul. Cu mare pompă și cu tot atîta fast. Precum și cu tot atît de mare întîrziere. Și cu președintele Iohannis. Cu mască. Semn că de sechele nu ne putem lepăda în van. Ca și de pandemie. (R. M.)
● Un turist austriac a spart trei degete ale modelului faimoasei statui „Paolina Borghese“ realizat de sculptorul italian neoclasic Antonio Canova, cînd s-a așezat pe sculptură pentru un selfie. Directorul muzeului din Posagno a alertat autoritățile după ce turistul austriac a fugit de la locul faptei, fiind ulterior prins. Nu e prima dată cînd un austriac face ravagii prin Europa. (M. C.)
● Pentru toți cei care cred în teoria lui Darwin, știrea asta e mană cerească. Un student malaezian căruia i-a fost furat telefonul mobil în timp ce dormea a identificat vinovatul: o maimuță care și-a făcut selfie-uri cu dispozitivul înainte de a-l abandona. (A. M. S.)
● Într-o mașină Uber, paravanul de plastic dintre șofer și client mi-a dat un naiv sentiment de siguranță. Căci imediat ce am urcat, după paravan a început monologul: „Virus de laborator, vă spun eu. Și normal că vine din China, dacă venea din Bulgaria sau România, plăteam de ne uscam. Nu China, putere mondială, ca rușii, americanii sau arabii. Arabii? Vă spun eu, niște inculți, stau cu cămilele în casă. Nu știu să scrie, dar sînt bogați. De-asta trag la ei moldovencele noastre – cum e aia de traversează, o vedeți cum e îmbrăcată? Rochie de seară, a petrecut toată noaptea. Vă spun, ca să știți să vă feriți, să mă credeți, că n-am de ce să mint. Sînt cu un picior în groapă, trei accidente vasculare, pot să crap în orice moment. Vă deranjează dacă aprind o țigară?”. (S. G.)
ÎN TOT CAZUL, INCAPACITATEA NOASTRĂ (ÎN PROPORȚIE DE 90%, CUM ALTFEL?) DE A CONSTRUI VALOARE AR PUTEA FI UN FEL DE EVOLUȚIE PROFUNDĂ
● Săptămîna trecută a apărut o înregistrare video realizată de Traian Ogâgău, primarul orașului Sîngeorz-Băi, în care acesta își pedepsește fiica, ținînd-o dezbrăcată, în genunchi, cu mîinile deasupra capului. Poate că pedeapsa nu e sîngeroasă, dar sîngeorzoasă e, în tot cazul. (M. P.)
● Să inaugurezi o stație de metrou la care ai lucrat douăzeci de ani sau cinci kilometri de centură pe cîmp plat la care ai lucrat trei ani printr-o festivitate la care vin și vorbesc, cu pieptul umflat, președintele țării, prim-ministrul, jumătate de Guvern, o liotă de deputați și senatori, președinți de consilii, comitete și comisii este o glorificare a lenei și incompetenței. În loc să ne fie rușine de incapacitatea noastră funciară de construi, ne mîndrim cu ea. (S. V.)
● Asynchronous Coded Electronic Skin (ACES) se numește prima piele artificială care simte. Are o sută de microsenzori pentru a detecta pînă la treizeci de texturi diferite și variația temperaturii, poate citi alfabetul Braille în proporție de 90% și, cel mai important, poate simți durere. Să nu uităm că prima femeie trans a obținut un biet vagin construit din piele de pește. (M. C.)
● Micul meu atelier muzeistic din șopron, intitulat – cum altfel? – „La gura șopului…“, s-a îmbogățit recent cu o piesă de excepție. Cioplită din lemn de esență tare, ea rescrie forma brâncușiană a capului și, de nu s-ar continua cu o porțiune de vreo 10 cm de gît, ai zice că e o oală sau o ciupercă cu pălăria trasă pe urechi. Am testat cîțiva oaspeți, privind utilitatea unei asemenea „unelte“. Dar răspunsul l-am primit de la donator, dl Gheorghe Stănescu, meșter strungar-fierar în Grid, care are un blănar în arbore: calapod de căciuli. Am mai aflat că asemenea piese purtau diverse numere, iar mărimea se alegea după bucata de sfoară care reda ocolul circular al capului. Chapeau bas! (R. M.)
● „Pentru suspectul care a fugit pe jos de ofițerii noștri în timpul unui control rutier din această dimineață: ai uitat un bilet cîștigător în valoare de 100.000 de dolari în vehicul. Îți poți ridica biletul pe strada Dr. Chattin nr. 498 din Canton (adresa închisorii). O să te aștepte aici. Felicitări, apropo”, au scris polițiștii din comitatul Cherokee, Georgia, pe Facebook. Dacă nici asta nu se numește o zi cu ghinion! (A. M. S.)
● Se tot vorbește despre lipsa de interes a românilor pentru cărți și pentru citit, de faptul că piața de carte din România se află la cote minime, că sîntem pe ultimele locuri în Europa etc., etc. În aceste condiții, un grup organizat de infractori români a reușit să fure la Londra, în urmă cu trei ani, manuscrise ale lui Galileo Galilei, Isaac Newton și Francisco Goya, în valoare de 2,5 milioane de lire sterline. (Cărțile au fost recent recuperate de Poliția din România.) Firește, hoții nu le-au luat ca să le studieze, dar faptul că s-au orientat către obiecte culturale și că Poliția s-a mobilizat să caute cărțile ar putea fi un fel de evoluție. Orice s-ar spune, furtul de cărți nu-i totuna cu furtul oglinzilor de automobil. (A. M.)
● În prag de alegeri locale, nume de sate din România „profundă”: Băgău, Cioara de Sus, Rățoi, Lăculețe-Gară, Broscăuți, Broscoșești, Furnicoși, Bubești, Putredeni, Mămăligani, Bogați, Flamînzi, Bătrîni, Căpățînenii Pămînteni, Făcălețești, Rîca, Strîmbeni, Cucuieți, Gîrbovi, Ghionoaia, Bordei Verde, Păgubeni, Bădărăi, Deșirați, Pitulații Noi, Jegălia, Ciocănari, Bălești, Obîrșenii Lingurari, Amărăștii de Jos, Coțofenii din Dos, Boțoaia, Mărăcinele, Rupturile, Buruienești, Găureni, Cioatele, Ciofliceni, Bărbălăi, Cîrlogani, Mărunței, Vineți, Căpușneni, Ariceștii Rahtivani, Baba Ana, Chiciureni, Malamuc, Potigrafu, Puchenii-Moșneni, Perii Broșteni, Ciolăneștii din Deal, Arsura, Arșița, Boușori. (A. P.)
Foto: M. Chivu