Cu ochii-n 3,14
CĂLĂTORII SIAMEZI AU RIDICAT
UN KILOGRAM DE PLUȘ
ÎN CINSTEA MODERNIZĂRII
● Biblioteca Astra îşi deschide o filială nouă în aeroportul din Sibiu. Călătorii vor putea împrumuta cărţi de la terminalul pentru sosiri. Returnarea cărţilor se poate face fie tot acolo, fie la sediul central, din oraş. Mi se pare o iniţiativă bună: o carte în chip de „Welcome“ sau de „Goodbye“. Lectură plăcută! (M. M.)
● La o brutărie, două chifle mari, unite între ele ca doi siamezi. Acest produs de panificație are un nume pe care-l aflu cînd aud pe cineva rostindu-l, sub forma unui singular-plural: „Dați-mi și mie un ochelari, vă rog“. (D. S.)
● Atît de mare a fost mîndria autorităţilor din Vela, judeţul Dolj, că vor asfalta un drum, încît au ridicat o cruce în cinstea modernizării. Doar că, între timp, s au terminat banii pentru lucrări. Aşa încît asfaltul n-a mai ajuns decît la intrarea în sat, pînă la cîţiva metri de monument. Restul de cinci kilometri de drum sînt, în continuare, de pămînt. Ce să mai zici? Doamne-ajută! (C. Ş.)
● Fotograful neozeelandez Henry Hargreaves a imortalizat, printre altele, ultimul fel de mîncare cerut de condamnații la moarte americani înainte de execuție. Timothy McVeigh (teroristul din spatele atentatului din Oklahoma City) a cerut un kilogram de înghețată de mentă cu bucăți de ciocolată. Ronnie Lee Gardner (tîlhărie și dublu asasinat) a comandat un steak, un homar și a cerut ca, în timpul mesei, să se uite la trilogia Lord of the Rings. Victor Feguer (răpire și crimă) a vrut doar o măslină, iar Ricky Ray Rector (dublu asasinat) – o friptură, pui prăjit și o plăcintă cu nuci pecan – pe aceasta din urmă rugîndu-l pe gardian să i-o păstreze „pentru mai tîrziu“. (M. P.)
● Dacă ești un iepure de pluș în Alabama, ești uitat în căruciorul de cumpărături al unui supermarket și ajungi la tomberon, ai totuși șanse să nu sfîrșești în felul ăsta. Cînd mama fetiței care și-a uitat iepurele a sunat la magazin, sperînd să-i dea de urmă, a declanșat o adevărată acțiune de căutare. Managerul a făcut echipă cu angajații, l-au căutat peste tot și au ajuns, pînă la urmă, la groapa de gunoi, unde, după cîteva ore, au reușit să-l găsească. Acum iepurele s-a întors acasă, cu o frumoasă poveste de viață. (S. G.)
ALTCINEVA (IMPRESIONAT
DE ÎNCĂRCĂTURA MOMENTULUI)
COMENTEAZĂ,
MAI MULT DECÎT GRĂITOR:
„SINGURA GRIJĂ NE ERA
DACĂ SĂ COMBATEM ÎNCHIDEREA CÎNTÎND CU SUSUL ÎN JOS“
● Un bărbat 60+, către omul bun la toate din piață care i-a reparat aprinzătorul: „Dom’le, cînd m-apropii de dumneata, se-aprinde, cum mă depărtez, cum nu se mai aprinde!“ Altcineva comentează: „Așa-i și cu femeile!“ (C. Ş.)
● Primarul comunei dîmbovițene Pietroșița, Ion Leonard Dicu, și-a acordat singur titlul de cetățean de onoare al localității pe care o conduce. Impresionat de încărcătura momentului, omul a plîns la ceremonie. (A. M. S.)
● A devenit de-acum celebru interviul realizat în direct cu doamna premier de către Antena 3. Faptul că doamna Dăncilă, cînd plouă, vorbește despre irigații și despre planul pus la punct în acest context arată că doamna premier bate cîmpii, indiferent de starea vremii. Și faptul că își găsește sprijin și reazem la Dumnezeu cînd vine vorba de gramatică și ale ei reguli ține de evlavioșenia doamnei în cauză. Un singur lucru îi scapă premierului în funcție, faptul că Dumnezeu te poate ajuta, dar nu te poate vindeca… Ultimul exemplu, mai mult decît grăitor, o readuce în prim-plan pe doamna premier și ale domniei-sale bolboroseli de maximă rezonanță (căci a-i pretinde doamnei premier să enumere cîteva dintre capitalele țărilor balcanice e la fel cu a o trimite pe Lună; evident că în secunda următoare ar începe să-și facă bagajele). Nu, doamna premier nu suferă de spasmofilie, cum și-ar fi găsit scuza în presiunea pe care o resimte, ci de incapacitate abisală de a pricepe ceva din tot ce-i trece pe sub nas. Și de imposibilitatea de a dobîndi, măcar din mers, elementare cunoștințe de cultură generală pe mandatul încă în curs. Pînă cînd? Pînă cînd această persoană va mai avea tupeul să reprezinte România. Să „ne“ reprezinte. „Pe noi?!“ Cum își permite? (R. M.)
● „Mi-e dor de anul ăla în care singura grijă ne era dacă să dăm zece milioane de euro pe o operă de artă a lui Brâncuși“ – un comentator pe Facebook, deznădăjduit de ce ni se întîmplă. (M. C.)
● Într-o emisiune, dl Mihai Gâdea: „Sînt culturi afectate din cauza inundațiilor?“ Dna Viorica Dăncilă: „Da, cum să nu. Dar noi, Guvernul, le combatem cît putem de mult prin irigații.“ (C. Ş.)
● Primarul unui oraș din statul american Rhode Island a decis închiderea unei clădiri din motive ce țin de păstrarea igienei publice. Supărat, proprietarul a comandat o pictură murală pe unul dintre zidurile exterioare ale clădirii în care primarul este înfățișat cu pantalonii în vine, stînd pe closet cu o coroană pe cap. Acum înțeleg de ce primarului Firea nici prin cap nu i trece să închidă clădirile mizerabile care merită să fie închise în București: la cîte sînt, s-ar expune prea tare. (S. V.)
● Prima casetă demo cu David Bowie cîntînd a fost descoperită recent, în coşul de pîine al lui David Hadfield, fost coleg în trupa The Konrads. Melodia înregistrată în 1963, pe cînd Bowie era doar un puşti de 16 ani, se numeşte „I Never Dreamed“ şi urmează a fi vîndută la licitaţie în septembrie. (C. Ş.)
● Toaletele unora dintre mall-uri au început să creeze lumi: la Parklake, una dintre ele e decorată cu obiecte cu susul în jos; iar alta are la intrare o mașină aproape întreagă și, în perete, o masă cu două scaune și-o sticlă de vin. (I. P.)
Foto: Cristina Ştefan, Lucian Muntean