Cu ochii-n 3,14
CÎND ROATA PĂMÎNTULUI
INTRĂ ÎN ROMÂNIA
CA SĂ-L VADĂ PE ELVIS ÎN CONCERT, SUB RAZA DE ACȚIUNE A CÎINELUI SĂU, VÎNZĂTOAREA SE BUCURĂ
SAU SE SPARGE
● Primărița Bucureștiului se gîndește la folosirea liniilor de tramvai și pentru bicicliști. În nebunia acestui oraș, orice idee ar trebui să fie binevenită. Bicicliștii activiști sînt însă nemulțumiți. Ei vor descurajarea traficului auto, să se reducă, adică, numărul automobilelor. Le mai pot furniza și eu un argument. Cînd roata bicicletei intră pe șleaul șinelor de tramvai, situația devine periculoasă. Știu pe cineva care și-a rupt mîna din cauza asta. Dar și să fii biciclist într-un trafic auto rarefiat nu e neapărat ceva sigur. Poate mai bine ar fi să stea toată lumea acasă. Păi, nu? (A. M.)
● „Într-o singură secundă, lumina face de şapte ori înconjurul Pămîntului. Îi e de-ajuns o secundă pentru a ajunge de la Lună pînă la noi. Are nevoie de opt minute ca să parcurgă distanţa de la Soare. Pe măsură ce distanţa parcursă de la sursă la ţintă creşte putem vedea stele care sînt moarte de multă vreme. Lumina transportă trecutul.“ Din Călăuza rătăciţilor de Jean d’Ormesson, apărută la Baroque Books & Arts. (M. C.)
● Din familia mîndriei de a fi român nu putea lipsi mîndria de a fi ciorap. Cel puțin așa reiese dintr-o reclamă a ciorapilor Diamond by Adesgo: „Fabricat cu mîndrie în România din 1926“. (D. S.)
● „Pe 9 iunie 1972, Bowie a luat avionul ca să-l vadă pe Elvis în concert la Madison Square Garden: «Am reuşit să ajung la concert cu o mică întîrziere. Am intrat în sală îmbrăcat ca Ziggy. Aproape că m-au crucificat. M-am simţit ca un prost şi trebuia să merg pînă aproape de scenă. Aveam locuri chiar în faţă şi m-am grăbit cît am putut, pe pantofii mei cu tocuri. Deodată Elvis s-a uitat la mine. Mai precis, mi-a aruncat o privire ucigaşă. Am reuşit să ajung la locul meu, clătinîndu mă pe pantofii cu tocuri şi aproape că am oprit concertul.“ Din biografia O stranie fascinaţie de David Buckley, apărută recent la Victoria Books. (M. C.)
● În timp ce liderul regimului de la Phenian spunea în discursul de la trecerea dintre ani că: „Întreg teritoriul Statelor Unite se află acum sub raza de acţiune a armelor noastre nucleare, iar butonul nuclear se află în permanenţă pe biroul meu. Aceasta este realitatea, nu o ameninţare“, o femelă de urs polar pe nume Victoria, aflată într-un parc natural din Scoția, a adus pe lume primul pui din această specie născut în Marea Britanie în ultimii 25 de ani, ne informează The Telegraph. Un echilibru tot există în lumea asta. (A. M. S.)
● Asistenta unui judecător din Arkansas a fraudat vreo 200.000 de dolari din bani publici, pe care i-a folosit, printre altele, ca să-i cumpere un smoking cîinelui său. Deşi şi-a recunoscut vinovăţia (spre deosebire de alţi oameni, cunoscuţi de-ai noştri…), femeia poate primi în continuare între 3 şi 20 de ani de închisoare. (C. Ş.)
● Vînzătoarea: „Da, mami“, „Uite franzeluța, mami“, „E proaspătă, mami“, „Doi leuți, mami“, „Pa, mami“. Brutăria se numește La Tati. (M. M.)
● Inspirată de Trump, actriţa porno Cherie DeVille şi-a anunţat intenția de a candida pentru preşedinţia Statelor Unite în 2020. Femeia a declarat că nu are nimic de ascuns, tot ce a făcut în viaţa ei se află la vedere pe Internet şi poate fi consultat de oricine. Programul ei electoral se va concentra pe sănătate, educaţie şi imigraţie. „Nu o fac de dragul celebrităţii. Vaginul meu se bucură de mult mai multă atenţie decît un preşedinte. Milioane de oameni din toată lumea îmi urmăresc munca în fiecare zi“, a declarat Cherie DeVille. Sloganul ei este „Make America Fucking Awesome Again“. (M. C.)
● „În laborator, apa a fost pusă în matrițele Arhiepiscopiei“ – aflăm dintr-o știre Mediafax. E vorba de crucea de gheață pregătită de Arhiepiscopia Dunării de Jos cu ocazia Bobotezei, care anul acesta, datorită temperaturilor ridicate de afară, va fi fabricată în congelatoarele unui laborator gălățean. Dna Negru, angajată a laboratorului, ne explică procesul: „Avem niște matrițe speciale în care turnăm apa, apoi o lăsăm să înghețe timp de 12 ore. Noi facem două cruci, să avem o rezervă în cazul în care crapă sau se sparge. Trebuie să fim pregătiți, putem face chiar mai multe. În ziua de Bobotează le scoatem şi le ducem pe Faleza Dunării“. Încurcate sînt matrițele Arhiepiscopiei. (M. P.)
„CU BOMBOANA
DE 16.000 DE METRI PĂTRAȚI
CUM RĂMÎNE?“, MĂ ÎNTREB.
„DE DATA ASTA SE ȘTIE?“
● „Nu, doamnă primar general Gabriela Firea, numele Pieței Victoria nu se trage din victoria zdrobitoare în alegeri a PSD-ului, cum probabil ați crezut, de vreme ce ați avut ideea-instant a rebotezării ei cu numele proaspăt-defunctului nostru Rege, nu… aici ați cam dat-o cu oiștea-n gard, deh… se mai întîmplă, oricum n-ar fi prima oară. Dar ca să nu se mai repete, ar fi bine să urmați pilda celebrului și luminatului domniei-voastre înaintaș, citez prin parafrază: Mai puneți mîna pe o carte! Apropo, cu omonima cale cum rămîne? O transformați în stradă și îi schimbați bordurile?“ (R. M.)
● Într-o broșură de sărbători a unui supermarket, alături de o șampanie Armand de Brignac de 1700 de lei pe care doar 0,01% din clienți o vor cumpăra vreodată, găsim următorul produs: „Desert surprinzător – mix pentru colivă, pentru o colivă de 1 kg“, la 9,99 lei, pe care probabil că îl vor cumpăra mult mai mulți. Oricît am frunzărit broșura, din păcate n-am găsit și bomboana. (A. P.)
● Alwine, un sat din Germania de aproximativ 16.000 de metri pătraţi, a fost scos cu totul la licitaţie, preţul de pornire fiind 125.000 de euro. Pentru România cînd începe licitaţia? (C. Ş.)
● Știu că nu e productiv, dar asta nu mă împiedică să mă întreb, din ce în ce mai des: cîte Românii există? (A. M. S.)
● În sfîrșit (e drept că de data asta în Sinaia), am întîlnit un cerșetor „clasic“: ne-a cerut pur și simplu bani pentru o ciorbă. (I. P.)
● Pe un banner imens, afişat pe stradă, se anunţă un „Tîrg de nunţi“. Din modestele mele economii aş cumpăra şi eu vreo două-trei, ca să fie. Nu se ştie niciodată cînd ai nevoie de-o nuntă. Şi apoi, dacă nu-mi face trebuinţă, pot oricînd s-o vînd la tîrg. (M. M.)
Foto: Vlad Eftenie, Lucian Costin