Cu ochii-n 3,14

14 noiembrie 2017 LA SINGULAR ȘI LA PLURAL

APROPO DE ÎNTREBĂRILE
IMPORTANTE ALE LOCULUI SIMPLU: OARE LA PUȘCĂRIE E MAI BINE
DECÎT LA BORCAN, CÎND ACESTA
IESE DIN CASĂ PRIN ÎNVĂLUIRE?

● Apropo de logo-ul României cu lupul dacic pentru perioada cînd va asigura preşedinţia UE. Grupurile sociale ale lupilor se organizează pe principii strict familiale: de obicei, haita constă într-un grup de surori şi puii lor, plus un mascul care nu e înrudit cu ele. Deci lupul ăla e un fel de „daddy“. Ca Dragnea. N-o fi frumos logo-ul, dar e nimerit. (M. C.)

● Ies de la metrou şi cineva îmi pasează, conspirativ, o foaie de hîrtie. „Unde putem găsi răspunsuri la întrebările importante ale vieţii?“ – scrie pe foaie. Ei, unde? – îl întreb şi eu, mai mult agasat decît interesat, pe cel care mi-a oferit-o. „În Biblie“, îmi răspunde omul. „Citeşte Biblia! E ca regulile de circulaţie. Trebuie să le ştii ca să nu mori pe stradă!“ Doamne-ajută că s-a făcut verde. Am traversat şi-am scăpat de el repede. (M. M.)

● După britanicii care au chemat poliția animalelor pentru că aveau o şopîrlă sub pat, doar pentru a descoperi, mai apoi, că era vorba doar de o pereche de şosete murdare, e rîndul germanilor. Un bărbat din Bretten a chemat poliţia crezînd că a găsit în grădină un proiectil neexplodat din al Doilea Război Mondial. Sosite la faţa locului, autorităţile au constatat că aveau de a face doar cu o banală vînătă, care, într-adevăr, cu o lungime de 40 cm şi aproape cinci kilograme, chiar semăna cu o bombă. (C. Ş.)

● Un liquor store din Iași se numește, simplu și la obiect: „Vreau băutură“. (A. P.)

● O plajă de 2,5 km din Mumbai (Versova Beach) a fost curățată de 1500 de voluntari. Treaba a durat 85 de săptămîni și s-au strîns 4000 de tone de gunoi. Oare cît o fi durat pînă s-a „umplut“ plaja de gunoaie și cîți nesimțiți au participat? (D. C.)

● E seară și linoleumul spitalului e din ce în ce mai albastru. Lîngă mine e o femeie. Ne uităm amîndouă în gol. La un moment dat îmi zice: „Să știți că la pușcărie e mai bine decît la spital“. (A. M. S.)

● Am ajuns cam tîrziu la campania „Alege oaia“ din Piața Obor. Nu mai erau decît mici, un concurs de pus murături la borcan și trei oi foarte grase și vii, pe care le hrănea toată lumea cu fîn și care aveau o privire resemnată, deși știau că sînt acolo doar de reclamă. (A. P.)

● O angajată de la Twitter i-a închis temporar contul lui Trump, iar o biciclistă i-a arătat degetul mijlociu preşedintelui portocaliu cînd acesta a trecut pe lîngă ea cu convoiul oficial. Gesturi mici pentru omenire, dar uriaşe pentru om. (M. C.)

● După fiecare moment electoral se petrece, întotdeauna, un moment comic: politicienii explică ce înțeleg ei din ceea ce iese din urne. De regulă, toți spun că au cîștigat ceva. Dacă nu au cîștigat alegerile, au cîștigat măcar pe anumite segmente de vîrstă, au cîștigat în anumite cartiere care contează, au cîștigat unele procente față de ce ziceau unele sondaje sau, cel puțin, au cîștigat experiență. Dar cel mai comic este să-i auzi cum convertesc înfrîngerile în victorii. Ultima pe care am aflat-o: alegerile pentru funcția de guvernator în statul american Virginia au fost cîștigate de candidatul democrat. Primul care a comentat victorios alegerile a fost președintele Trump, care a înțeles din acest vot că alegătorii din Virginia îl preferă pe el. „Candidatul republican a pierdut pentru că nu îmbrățișează programul meu. Oamenii l-au respins pentru că el m a respins pe mine“. E tare tipul… (S. V.)

● O chinezoaică şi-a făcut douăzeci de iubiţi, l-a convins pe fiecare dintre ei să-i cumpere cîte un iPhone, după care le-a vîndut şi a cumpărat o casă. Femeia a dat vina pe părinţi, care o tot presează să se mărite şi să le cumpere o casă. (M. C.)

● Modurile neaoșe de a cerși tot continuă să mă uimească: am întîlnit o doamnă care o face șoptit, intim aproape, abordîndu-te prin învăluire. (I. P.)

CHIAR DACĂ UN SPECIMEN
MAI TINEREL AR PUTEA PIERDE,
AVEM SPERANȚA CĂ ANALIZA
NU S-AR SCHIMBA PREA MULT

● După cele două incidente de la metrou, de săptămîna trecută, o bucată de tencuială căzută peste un tren plin cu călători și un scurtcircuit la un panou izolator, mi-am adus aminte de mîndria Metrorex: chiar dacă subterana sucombă, avem turnicheți noi la intrare! (S. G.)

● Am mai scris aici despre lecturile mele rutiere, adică despre ce poți citi pe diverse vehicule în mers. Pentru azi, încă un specimen: „Uși Grecia“. (D. S.)

● În pauza de masă, un muncitor îi explică expert colegului mai tinerel: „Am avut soție, am avut și amantă. E bine să te ții de amîndouă.“ (C. Ș.)

● În timpul protestelor de duminica trecută s-a răspîndit un flyer în care erau trecute cincizeci de „măgării“ făcute de guvernul PSD de cînd se află la guvernare. 50! Şi nu era nimic inventat: pilonul de pensii, impozitarea, Justiţia, manualele, Coaliţia pentru Familie, anchetele penale, corupţia. Guvernarea PSD a transformat cetăţeanul într-un individ care ar putea pierde totul peste noapte. (M. C.)

● Proaspătul cîştigător al Primăriei din Deva, candidatul PNL Florin Oancea, a fost exmatriculat din facultate în 2006 după ce a trimis şoferul pentru a da examen în locul lui, tema examenului fiind „Corupţia şi modalităţi de combatere“. Văd în asta o subtilă încercare de autosabotare: omul ştia că e coruptibil şi, neputînd să renunţe (poate nici nu era lăsat), şi-a trimis şoferul în speranţa secretă că acesta va pica examenul în locul lui şi, astfel, va combate corupţia, scoţîndu-se singur din circuit. (M. C.)

● Primesc zilele trecute un e-mail intitulat: „Chestionar online Telekom România pentru analiza externă a materialității“. O fi de bine, o fi de rău? Și, dacă răspund greșit, mă vor dematerializa? Dar dacă aflu că sînt deja imaterial? (M. P.)

● Liviu Pop a declarat, într-un sat din Dîmbovița, că învățămîntul românesc s-ar putea îmbunătăți dacă miniștrii nu s-ar schimba atît de des. Nu se poate spune că n-are dreptate. Parțial. Au fost prea mulți. Mulți și proști. Tot mai proști. (A. M.)

● Dintr-o discuţie auzită în toaleta femeilor: „Fată, ni s-a schimbat şefa şi acum ăsteia noi îi spunem Hitler. E fix Ceauşeasca, îţi zic, fix bugetară din aia în vîrstă!“ Istoria, s-ar zice, nu s-a schimbat prea mult în ultimul secol. (C. Ş.)

Foto: Mircea Vasilescu