Cu ochii-n 3,14
S-AR PĂREA CĂ NOI EVITĂM
SĂ UTILIZĂM RAFTURILE PLINE
CU CEVA SIMILAR
MANAGEMENTULUI CUMINTE
● S-ar părea că există o viziune ardelenească despre circulația rutieră (care s-ar datora, cred, firii mai molcome a românilor de pe-acolo). Mi-am dat seama de asta cînd am citit, pe o mașină, acest îndemn: „Șezi blînd și condu fain“. (D. S.)
● În săptămîna în care lanţul de hipermarket-uri Lidl din Belgia ştergea în Photoshop crucifixurile de pe bisericile ortodoxe din imaginea de pe ambalajele musacalei şi iaurturilor greceşti („Noi evităm să utilizăm simboluri religioase căci nu vrem să excludem nici o credinţă religioasă. Sîntem o antrepriză care respectă diversitatea“, au comunicat respectivii), Otfried Best, candidatul de extremă dreaptă pentru Primăria oraşului german Völklingen, a promis că va schimba cifrele arabe cu „cifre normale“. De unde cineva ar putea trage concluzia că religia şi normalitatea nu mai pot fi numărate împreună în epoca consumeristă. (M. C.)
● La stația de metrou Pipera, peste rafturile pline cu pateuri ale unui chioșc, poza lui Arsenie Boca. Probabil, semn al garanției produselor. (S. G.)
● Trenul Brașov-București a fost 12 lei (50% reducere). Taxiul de la gară pînă la „Orizont“, în Drumul Taberei, ar fi fost 30. Da’ n-a fost… că nu i-am dat. I-am oferit 15 (în mod normal e 8 lei, 10 cu bacșiș). N-a vrut el. Oare de ce în Gara de Nord nu s-a aplicat încă metoda de la Aeroport (post-tragedie niponă)?! Se așteaptă ceva similar? Ar fi prea banal, de-acum! Oricum, ceva s-a schimbat și aici. Taximetriștii nu mai stau masați la coloane, în față, ci în pîlcuri, înghesuiți prin cotloane. Cu atît mai palpitant. (R. M.)
● Conștiință, un cuvînt din ce în ce mai demodat și mai prăfuit. O veste a căzut ca un meteorit în spațiul nostru public: neurochirurgii Dorin Bică și Ionuț Gobej de la Spitalul Colentina și-au dat demisia, zilele trecute, din cauza managementului politic și prost. Cei de la recorder.ro au stat de vorbă cu ei. (A. M. S.)
● În stația de la Sf. Gheorghe a tramvaiului 16 aud repetat, în spatele meu, expresia „Hai, frumoasa!“ rostită de o voce feminină tot mai persuasivă. Rămîn cuminte pe banca mea, pînă cînd trebuie să mă ridic, căci sosește tramvaiul. Doamna în cauză era o florăreasă care încerca să-și vîndă tuberozele. (I. P.)
ÎN SCHIMB,
ÎN ERA CORECTITUDINII NAȚIONALE, AU FOST CONSUMATORI
CARE AU PROTESTAT,
UNII ÎN REALITATE,
ALȚII ÎNTR-O COOPERATIVĂ
● Văd, tot mai des prin Bucureşti, inscripţii care ne anunţă: „obiectiv construit de Primăria sectorului 4“; „eveniment organizat de Primăria Generală a oraşului Bucureşti“; „parc amenajat de…“. Se vede treaba că, la noi, Primăria face. La Viena, în schimb, nimic: nici o inscripţie, nici un anunţ. Să-şi fi desfiinţat Primăria? (M. M.)
● În era corectitudinii politice, am dat de Do-Do – „creditul de nevoi personale şi pentru doamne, şi pentru domni“. (C. Ş.)
● Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, a declarat în faţa dacologilor de pretutindeni adunaţi la recentul Congres Internaţional de Civilizaţie daco-română: „Mi-aş dori ca pasiunea dumneavoastră, oarecum restrînsă, să treacă în sfera de mainstream, de curent principal al educaţiei naţionale şi al preocupării naţionale. Sînt extrem de deschis faţă de o propunere de amendare a programei şcolare la ministrul Învăţămîntului“. Care ministru al Învăţămîntului este acum ocupat cu manualul unic. (M. C.)
● Există o anumită gamă de produse care se vinde la Lidl, în Belgia, ca fiind „tradițional grecești“ (iaurt, brînză feta etc.). Eticheta acestor produse utilizează o imagine turistică arhicunoscută, anume turlele albastre ale bisericilor albe din Santorini fotografiate aerian, cu marea azurie în fundal. Un deștept de la Lidl a photoshopat această etichetă și a scos crucile de pe turle, astfel încît ele par, acum, un fel de cupole bizare. Evident, multă lume s-a prins (imaginea e prea cunoscută) și au fost consumatori care au protestat. Lidl Belgia a răspuns ca la manualul de bune purtări ale occidentalului contemporan: noi susținem diversitatea și n-am vrut ca etichetele să-i ofenseze pe necreștini. Prima mea reacție a fost de amuzament. Păi, dacă n-au vrut simboluri creștine pe etichete, în loc să altereze, precum băieții lui Stalin odinioară, fotografii cu biserici, nu era mai simplu să folosească fotografia unui peisaj grecesc fără cruci, cu oi și capre sau cu greci dansînd sirtaki sau cu Acropole (căci, bănuiesc, în cartea corectitudinii politice, politeismul grec nu este pentru nimeni vexatoriu)? A doua mea reacție e mai serioasă: bancurile despre belgieni pare că sînt confirmate de știrile care ne vin de la ei. Al treilea comentariu e scandalos: corectitudinea politică este prea des sinonimă cu prostia ca să o mai poți bănui că e altceva. (S. V.)
● „Natură moartă“ – „still life“ în engleză, „Stillleben“ în germană, dar „nature morte“ în franceză, „naturaleza muerta“ în spaniolă, „miertvaia priroda“ în rusă ș.a.m.d. De ce-i la unii vie și la alții moartă?! (M. P.)
● Fondată la Pittsburg de către călugărițe, Carlow University a devenit mixtă în 1950. Dar niciodată, pînă acum, școala n-a avut un număr mai mic de băieți: studentele sînt astăzi de șase ori mai multe decît studenții de aici, conform The Atlantic. Discrepanța constatată în această universitate catolică privată e mai mare decît în alte părți, dar în realitate fenomenul e generalizat. În această toamnă, femeile reprezintă mai mult de 56% din studenții americani. Astfel, se poate spune: noua minoritate din campusuri? Băieții! (A. M. S.)
● Ştire din revista Flacăra, anii ’60: „Recent la Cooperativa de consum din Stoicăneşti au fost aduse două camioane de televizoare care s-au vîndut… ca pîinea caldă. Strănepoţii celor zece ţărani condamnaţi la moarte în 1907 lucrează azi într-o cooperativă agricolă de producţie care are un fond de bază de 18.560.547 lei.“ Oare nepoţii celor trimişi la Canal prin ce cooperative de producţie munceau? (M. C.)
Foto: Matei Pleșu