Cu ochii-n 3,14
CONFORM UNUI STUDIU
REALIZAT LA MIȘTO, ANUMITE LUCRURI SE TRANSFORMĂ DESTUL DE AGRESIV: ZĂPADA VA DEVENI PARMEZAN,
CULORILE TOAMNEI
PAR A FI ARIPIOARE DE PUI
● Conform unui studiu realizat la Universitatea din Exeter, inhalarea unor mici cantităţi de gaze prezente în băşina umană poate contribui la o protecţie mai bună împotriva cancerului. Aviz amatorilor, ipohondrilor şi masochiştilor. (M. C.)
● Mai nou, văd că se face mișto de faptul că premierul are și prenumele Julien. Unii chiar cred că asta e o dovadă în plus că premierul ar fi „vîndut străinătății“. Ce să zic? Prostia și mitocănia care ne înconjoară ating noi culmi. Și se exprimă liber și agresiv. (M. V.)
● Din unele reclame vedem cum anumite lucruri se transformă în imaginarul neaoş: Miss Marple locală devine o spioană a farmaciilor, iar diafanul îngerilor e asimilat cremei de brînză. (I. P.)
● De cînd urmăresc atent manifestările oamenilor pe Facebook, am constatat că-şi revendică, destul de agresiv, cel puţin unul dintre aceste cinci aşa-zise drepturi: 1) dreptul de a da sfaturi celor care fac altfel decît ei; 2) dreptul de a fi ofensaţi de cei care cred/se exprimă altfel decît ei; 3) dreptul de a contesta ceea ce altora le place; 4) dreptul de a-şi da cu părerea în chestiuni la care alţii chiar se pricep; şi 5) dreptul de a-i insulta pe cei care le contestă drepturile de mai sus. (M. C.)
● Tocmai cînd afară era mult mai frig decît e de obicei în perioada asta a anului, într-o emisiune despre natură (nu contează la ce televiziune) apărea un personaj care spunea că s-a dus pînă în Țara de Foc ca să vadă zăpadă, fiindcă în partea de nord a continentului american n-ar mai prea fi așa ceva și că, în orice caz, pentru nepoții noștri zăpada va deveni o raritate extremă. Știa el precis. Vreo două zile mai tîrziu, cînd întreaga natură era plină de galbenul toamnei, aud într-o emisiune (nu contează la ce radio) că frunzele îngălbenite sau ruginii nu vor mai exista, că se modifică anotimpurile, că schimbările climatice, că dioxidul de carbon, că nu mai știu ce… Sînt convins că oamenii ăștia se uită mult mai mult pe Facebook decît pe fereastră. Iar dincolo de schimbările climatice, pare că un soi de manie ecologistă începe să inducă schimbări de percepție. (A. M.)
●PAR‘MJOLIJU. Nu e vreo năzbîtie chinezească, ci numele pe care o fabrică din Brăila – care evită să folosească denumirea originală „parmezan“, protejată prin lege europeană – îl dă brînzei sale, de altfel foarte bună. (M. P.)
● De cîteva săptămîni, în București au apărut bannere care anunță: „Atenție, cad frunze“. O ghidușie faină care mai atrage atenția și înspre culorile toamnei. (S. G.)
● În curînd se va deschide un fast-food în Piața Sfîntul Petru de la Vatican. Pentru unii, hamburgerii și cheeseburgerii par a fi puterea diavolului. Alții spun că Vaticanul ar avea nevoie de bani. Ceea ce înseamnă ochiul dracului. Ce ți-e și cu vecinătățile astea… (A. M. S.)
● Mă uitam la un concert pe YouTube și pe ecran mi a apărut o reclamă la un medicament pentru artrită. Aha, mi-am zis, e clar, Google/YouTube îmi știu vîrsta și mi „targhetează“ reclamele. Apoi a apărut o reclamă la aripioare de pui. Merge și-asta, mi-am zis, în caz de artrită trebuie evitată carnea grasă, puiul e OK. „Uite, dom’le, cum vine de se leagă“, m-am gîndit. În fine, îmi apare o reclamă la World of Tanks. Pe-asta n-am mai priceput-o. Ah, și să nu uit: n-am artrită. (M. V.)
PE DE ALTĂ PARTE, N-AM OBSERVAT (DE MULȚI ANI ÎNCOACE)
O RELAȚIE CU AVENTURA
● Tăcerea lui Bob Dylan după ce juriul Nobel a anunțat că el este laureatul premiului pentru literatură a născut multe comentarii. Dar ce zic eu comentarii, eseuri în toată regula! În New York Times din 26 octombrie, un comentator face o legătură neașteptată. Mai întîi, citează versurile unui cîntec al lui Dylan: „Go ’way from my window / Leave at your own chosen speed / …I’m not the one you want, babe / I’m not the one you need.“ Cîntecul se cheamă „It Ain’t Me Babe“ și apare pe albumul Another Side of Bob Dylan. Înțelegeți unde bate articlierul american… Dar sugestia nu se oprește aici. Anul apariției acestui cîntec este 1964. Ce a pățit premiul Nobel în 1964? Păi, a fost anul în care Jean-Paul Sartre, cum se știe, a refuzat premiul pe motiv că scriitorul nu trebuie să accepte să devină o instituție. Doar că, a doua zi după acest comentariu, Bob Dylan a vorbit. Și nu a urmat exemplul lui Sartre. Pe de o parte, avem aici, a mia oară, subtila lecție că presa nu trebuie să se grăbească, în lumea Facebook & Twitter. Pe de altă parte, dacă și tăcerile lui iscă eseuri, înseamnă că Bob Dylan chiar e poet adevărat. Promit să-l mai citesc încă o dată, poate acum mă voi convinge… (S. V.)
● Ştire din anii ’80: „Într-un studiu consacrat evoluţiei invenţiilor, un grup de cercetători americani consemnează că singurul obiect care n-a suferit nici o modificare de cînd a apărut şi pînă azi este clama de prins hîrtii. Aceasta a fost inventată în Evul Mediu şi de atunci pînă în zilele noastre nimeni nu s-a gîndit să i aducă o îmbunătăţire.“ Oare tot aşa stau lucrurile şi azi? N-am observat dacă au apărut noi generaţii de clame. (M. C.)
● Croitoria „mea“ de pe Bulevardul Elisabeta s a desființat. Era un loc plăcut, cu dichis și meșteri pricepuți, și de mulți ani etala o miniseră cu cactuși în vitrină. O săgeată arată și „zice“ cum că s-ar fi mutat alături. Cu siguranță e o greșeală. Alături scrie showroom… etc. etc. Și e fără cactuși. Așa că ce să ne „arate“?! (R. M.)
● Cuvîntul anului pentru spaţiul anglo-american este Brexit. Lexicologii care alcătuiesc Dicţionarul Collins au hotărît că acest cuvînt a intrat în limbajul curent foarte rapid şi că este larg răspîndit. Ar fi cea mai importantă contribuţie politică în limbaj, de la Watergate încoace. Mai repede intră Brexitul în dicţionar decît iese Marea Britanie din UE. (M. M.)
● Cinci anunțuri matrimoniale adunate din gazeta Informatorul Moldovei și de pe site-ul Bârlad Online: „Doamnă simpatică doresc o relație de prietenie/căsătorie cu domn maleabil, sincer, prezentabil.“ / „Domn înalt, ochi albaștri, îmi caut iubirea fericirea într-o femeie cu suflet cald și primitor.“ / „Caut mămică divorțată doar cu studii superioare.“ / „Caut doamnă, domnișoară plictisită sau chiar nefericită pt. o conversație.“ / „Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeilor fără Sutien, profit de ocazie pentru a îmi exprima dorința pe care am avut-o dintotdeauna (și mai greu de concretizat) de a cunoaște o tînără sau doamnă singură care să nu poarte niciodată sutien, pentru o relație de lungă durată – căsătorie.“ Mai pe scurt: Maleabil într-o mămică plictisită dintotdeauna. (D. S.)
● „Viaţa ta nu este aşa cum ţi-ai dorit-o? Ştii că meriţi mai bine şi mai mult, dar ţi-e teamă să faci pasul?“ Nu, mesajul nu este pe un site de job-uri şi nici pe vreun blog motivaţional. Citesc mai departe şi aflu ce mă aşteaptă: „Aventura vieţii tale, la doar un click distanţă!“ Expeditorul: relatiidiscrete.ro. (C. Ş.)
Foto: M. Bănică