Cu ochii-n 3,14

21 noiembrie 2012   LA SINGULAR ȘI LA PLURAL

CONU LEONIDA A DEMIS
NEINTENŢIONAT CARTONAŞUL ROŞU
DIN MOTIVE DE CRIZĂ  

● „Este şi o lege a fizicii că, dacă nu faci nimic, nu se va întîmpla nimic“ – a zis, la întîlnirea cu preşedintele, reprezentantul FMI, Erik de Vrijer. Asta o fi valabil la ei, acolo. La noi, stimabile, nu ţine cu fizica; e valabilă metafizica lui Conu Leonida: „ai intrat la o idee, şi nimica mişcă“. (M. V.)

● Întrebat de jurnaliştii de la Adevărul de ce a demis directori de institute „cu rezultate remarcabile“, Andrei Marga (da, ştiu, sînt perseverentă) răspunde: „Aici contează nişte criterii, pe care noi le-am făcut publice. Unul dintre criterii este înnoirea personalului“. Aşadar, criteriul pentru înnoirea personalului este chiar înnoirea personalului. Logic, nu? (L. V.)

● Facebook-ul poate fi şi el păcălit, chiar şi neintenţionat: postînd eu nişte poze pe care am scris „La ţară“, dumnealui s-a grăbit să dea de gol, rapid (aşa cum obişnuieşte), locul în care mă aflu. Şi anume, evident, „La ţară“... (I. P.)

● Excelentă campania Gazetei sporturilor. Joi, pe pagina de Internet, toate titlurile „cerşeau“ click-uri în stilul deja consacrat de aproape toate ziarele româneşti, fie ele tabloide sau de calitate. „Incredibil...“, „Halucinant“..., „N-o să-ţi vină să crezi...“ etc. sînt, de prea multă vreme, locuri comune, nişte clişee aberante de agăţat fraierii care nu ştiu să citească ziarul. Bine că s-a găsit cineva care să arate cartonaşul roşu acestor trişori de doi lei care vor să dea gol chiar şi cînd nu ating mingea. (M. M.)

● Cetăţenii oraşului Bruxelles nu vor să aibă în centrul oraşului o instalaţie de 25 de metri, compusă din ecrane luminoase, pe post de brad de Crăciun. Chiar au semnat o petiţie prin care cer autorităţilor un brad adevărat şi o scenă a naşterii, pentru ca tradiţiile să fie respectate. Cetăţenii oraşului Bucureşti, din motive de criză, vor avea probabil parte tot de beculeţele de anul trecut care vor străluci din nou feeric pe Magheru. (A. P.)   

BUNICUŢA CEA VITEAZĂ
DIN ZONA CU CĂRŢI SPUNEA, 
LA TV: „AVEM CHILOŢI NORMALI!“

● Nu se poate să nu fi văzut deja pe Internet filmuleţul cu „bunica Scufiţei Roşii“, o rusoaică de 56 de ani numită Aishat Maksudiva care a omorît zilele trecute un lup ce îi atacase turma. Femeia reconstituie, pe patul de spital, dar şi la locul crimei, întîmplarea, povestind cum a muşcat-o lupul de picior şi aproape i-a sfîşiat mîna. Neobişnuit e că, pe măsură ce povesteşte, bunicuţa cea vitează abia îşi stăpîneşte rîsul. O doare, dar o pufneşte rîsul. Îşi aminteşte cu teroare, dar îi dau lacrimile de rîs. O fi vreo bunică sadică? (S. S.)

● Aeroportul din Amsterdam, cu biblioteca şi fotoliile lui confortabile, e cel mai prietenos din cîte am văzut. Pe iPad-urile din zona cu cărţi, am dat peste postarea lui Shaid Kappor: „E un loc minunat să-ţi omori timpul în aşteptarea zborului. Ultima dată cînd am fost aici eram cu Kareena, dar acum s-a măritat. Oricum, întotdeauna am fost prea bun pentru ea“. Nostalgia te apucă cînd te aştepţi mai puţin. Şi nu are ore fixe ca îmbarcarea. (A. M. S.)

● Am pus pe Facebook-ul meu un articol în care se spunea că la meciul România – Belgia s-a scandat din public „DNA, DNA!“. Comentariu de la un cititor: „Daniel Morar e «tata lu’ Superman» :))“ (C. G.)

● Cînd am văzut, la TV, toată tărăşenia cu Borcea, Copos & comp., în primul moment mi-am zis că nu mă uit la ştiri, ci la un episod din serialul Caracatiţa, jucat de actori români. Un asemenea act de justiţie nu se poate întîmpla pe bune în România. Aşa că nu-mi fac speranţe şi aştept graţierea, în episodul următor. (A. P.)

● În staţia de metrou de la Crîngaşi, în vitrina unui butic care vinde, pe lîngă farduri, papuci şi maiouri, un scris neglijent pe o hîrtie mototolită ne anunţă triumfal: „Avem chiloţi normali!“. (S. G.)

NAVA SPAŢIALĂ JUNO PUTE,
GÎNDACII-RINOCER AJUNG PRINTRE
NOI (1000 DE BUCĂŢI ÎN SLUJBA
CRUCII): VOTAŢI BONNIE TYLER!  

● În mai puţin de patru ani, nava spaţială Juno va ajunge pe Jupiter unde cercetătorii NASA speră să găsească, printre altele, şi apă atmosferică. Am un vis în care îmi cumpăr apă atmosferică îmbuteliată de la un vending machine de pe peronul staţiei mele de metrou de la Crîngaşi. (M. C.)

● E plantă, se numeşte Amorphophallus şi pute în asemenea hal încît cercetătorii au catalogat după miros cîteva din cele peste 170 de specii cunoscute, astfel: peşte/urină, bălegar/fecale, hoit şi brînză rîncedă. Cu toate astea, o specie de Amorphophallus japoneză miroase a fructe/ciocolată şi e cultivată ca ingredient pentru bomboane. Este, cum ar veni, rebela speciei. (M. C.)

● Calculele specialiştilor indică o posibilă creştere a cererii de hrană cu pînă la 70% pînă în 2050. O altă ştire ştiinţifică ne informează că peste o mie de specii de insecte (printre care gîndacii-rinocer, lăcustele şi furnicile) sînt comestibile şi chiar foarte hrănitoare datorită cantităţii ridicate de proteine. Prin 2050 o să ronţăim cu toţii gîndaci-rinocer. (M. C.)

● Cele cereşti ajung printre noi în cele mai neaşteptate moduri: pe drumul spre Cîmpulung via Piteşti tronează Complexul Comercial Slava. Nu departe de spălătoria Elefănţino. (I. P.)

● Dacă tot sînt specii pe cale de dispariţie de la noi din ţară, măcar să le ştim şi noi: zimbrul (50 de exemplare), dihorul-pătat (500 de indivizi), nurca-europeană (1000 de bucăţi), morunul (nu se ştie), hoitarul (2 exemplare), balaurul-dobrogean (cîteva zeci de indivizi), boa-de-nisip (ca şi dispărut), rîsul (1300 de exemplare), gîsca-cu-gît-roşu (50.000 iernează în zona noastră de coastă) şi grivanul-mic numit şi hamsterul-românesc (probabil 2000 de indivizi). (L. V.)

● Gigi Becali candidează pentru un mandat de deputat. Ca atare, odată începută perioada de campanie electorală, la fiecare colţ de stradă din colegiul respectiv au apărut afişe, bannere şi corturi cu chipul candidatului şi sloganul „În slujba crucii!“. Ceea ce mi-a ridicat următoarele două întrebări: 1) Ce-are a face crucea cu Camera Deputaţilor? şi 2) Parlamentarii nu ar trebui să fie în slujba cetăţeanului? (P. M.)

● Prin cartierul Titan din Bucureşti au apărut deja o mulţime de afişe electorale. O bună parte dintre ele, ca de obicei, cu nişte figuri urîte, şmechere, întunecate, unsuroase, departe de a inspira vreo încredere. Printre ele s-a rătăcit şi un banner cu Bonnie Tyler, luminoasă şi zîmbitoare (va concerta în decembrie la Bucureşti). Contrastul e desăvîrşit şi concluzia de-a dreptul irefutabilă: Votaţi Bonnie Tyler! (A. M.)

Foto: V. Dorolţi

Mai multe