Cu ochii-n 3,14
DACĂ SÎNTEŢI
PE PRAGUL UNEI CASE,
IATĂ CE TREBUIE SĂ FACEŢI
ÎN CAZUL ÎN CARE
SÎNTEŢI GHEORGHE LAZĂR:
VENIŢI MÎINE, MAI CONCIS
● Dacă sînteţi în vacanţă la ocean, iată ce trebuie să faceţi în cazul în care sînteţi atacat de un rechin: loviţi-l cu un obiect contondent în ochi sau în branhii. Dacă nu aveţi la voi un obiect contondent, atunci trebuia să vă fi gîndit mai bine înainte de a intra în apă cu o rană deschisă la apusul soarelui. (M. C.)
● Homeless-ii parizieni (les sans-abri) sînt o lume paralelă, tolerată tacit: pe unul l-am văzut bărbierindu-se liniştit pe o bancă, în timp ce oamenii treceau pe lîngă el; cel de lîngă hotelul nostru are un pat care i se păstrează ziua, pe pragul unei case. (I. P.)
● Cică la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“ a învăţat şi Tudor Vianu. Cine o fi învăţat, atunci, la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“? Că, oricum, Gheorghe Lazăr a învăţat la Cluj. (A. M.)
● La Administraţia Cimitirelor Bellu: „Veniţi mîine. Azi nu primim, doar eliberăm.“ Acte, evident. Raportul – invers proporţional: un client şi două funcţionare. Rezultat zero. (R. M.)
● Problema superproducţiei de roşii din România (prea multe vs prea puţine contracte cu producătorii locali) a fost explicată de o reporteră TV, scurt şi la obiect: „Pentru că nu are cine să le mănînce, vor putrezi pe tarla.“ Mai concis de atît, nici că se putea. (S. G.)
DACĂ SÎNTEŢI
O SOMNAMBULĂ NIMFOMANĂ,
IATĂ CE TREBUIE SĂ FACEŢI
ÎN CAZUL ÎN CARE CEL DE SUS
NU ŞTIE SĂ ÎNOATE:
PRIVIŢI-L FIX ÎN CĂDERE LIBERĂ
● Dacă sînteţi în vacanţă în savană, iată ce trebuie să faceţi în cazul în care sînteţi atacat de un leu: rămîneţi neclintit şi priviţi-l fix în ochi! Decît să fugiţi, mai bine aruncaţi cu pietre în el în timp ce strigaţi cu putere tot ce vă trece prin cap. Inclusiv texte de cîntece pop sau măscări. (M. C.)
● Am văzut Amanţii pasageri de Almodóvar, la Noul Cinematograf al Regizorului Român de la MŢR şi nu a fost pentru prima dată cînd „s-a rupt filmul“: la minutul 45, ecranul s-a înnegrit, apoi s-a albit şi-apoi cineva a dat DVD-ul de la început, cu repezitorul, pînă la secvenţa întreruptă. Doar că nu mai exista subtitrare, iar secvenţa cu pricina era una tare, momentul în care unul dintre amanţii pasageri (care tocmai se însurase cu o somnambulă nimfomană şi cu anumite preferinţe) dădea la iveală cîteva tablete de mescalină bine ascunse în propriul corp. Sala s-a indignat, pe bună dreptate, că nu înţelegea sensul susurului spaniolesc, şi a fluierat, a aplaudat, s-a enervat. Pînă la urmă, traducerea a revenit, dar partea hard a fost evitată. O fi fost intenţionat? Oricum, lui Almodóvar nu i-ar fi plăcut deloc. (S. S.)
● Primesc pe stradă un fluturaş xeroxat: „De căutat pe YouTube: De la manele la Cristos – Daniel Dinescu (fost manelist), Alin Blaine s-a pocăit (fost iluzionist), Mărturie poliţist creştin Oniga Vasile, Viaţa lui Tony Anthony (campion mondial de kung-fu), Eugen Burghelea part 1 (fost infractor şi puşcăriaş), Florin Perijoc (fost boxer şi interlop).“ Înţeleg că toţi oamenii aceştia sînt un soi de performeri creştini, dar oare primesc drepturi de autor de la Cel de Sus? (A. P.)
● Taxi Vers, un cîine fioros şi bleg, pe care-l cheamă Eros şi care nu ştie să înoate, un tip ca dintr-un film de Jarmusch, care îşi căra acordeonul într-un troller albastru, imens, şi care ne-a făcut o cîntare ad-hoc la 11 dimineaţa, în microbuzul care ne ducea spre plajă, peşte, pepeni, integrala muzicii uşoare româneşti, un puternic sentiment insular al fiinţei, un amestec irezistibil de lumi. Decădere şi poezie. Sulina e pur şi simplu un loc suprarealist. (A. M. S.)
● CFR Călători s-a aliniat la standarde nipone. Trenul IR 1742 „a recuperat“ (termen antologic) întîrzierea cu care a venit dinspre Deva, parcurgînd distanţa Braşov-Bucureşti în două ore şi jumătate, cu opriri de cel mult un minut în fiecare staţie. Deci, se poate… cu condiţia ca „fluxul“ de călători să fie în cădere liberă. Ca în zorii celei de-a doua zi de Rusalii. (R. M.)
DACĂ SÎNTEŢI MUT,
IATĂ CE TREBUIE SĂ FACEŢI
ÎN CAZUL ÎN CARE PRIMARUL
OPRESCU VREA SĂ DESCOPERE
UN RECHIN: URCAŢI-VĂ PE CEVA
CU ANIMALUL ÎN BRAŢE
● Dacă sînteţi în vacanţă la Polul Nord, iată ce trebuie să faceţi în cazul în care sînteţi atacat de un urs polar: urcaţi-vă pe ceva astfel încît să păreţi mai mare, agitaţi deasupra capului haina de blană şi strigaţi orice, cît mai tare. Mai puteţi să-i aruncaţi ceva de mîncare şi apoi s-o rupeţi la fugă în direcţia opusă! (M. C.)
● Vezi un titlu de ziar („headline“, cum ar veni) pe un site de ştiri. Citeşti o dată. Şi înc-o dată. Te ştergi la ochi. Degeaba. Ai văzut bine: „Cu o mînă a înotat, iar cu cealaltă «a dat din picioare». Cum se bălăceşte o vedetă autohtonă la mal.“ Rămîi mut în faţa ecranului. (P. M.)
● Primarul Oprescu vrea să ne lase şi fără Bulevardul Kiseleff. La următoarele alegeri, propun să-şi schimbe sloganul: „Sînt Sorin Oprescu şi-mi place să tai în carne vie.“ (L. V.)
● Ziarul german Die Welt publică un top al celor mai năstruşnice întîmplări petrecute în hotelurile de lux din Germania: partuze în lobby sau în lift, distrugeri spectaculoase, partide de pocher pe sume fabuloase, rahat pe clanţă etc. Nimic din toate astea nu le este străin hotelierilor români. Dar pun pariu că nu li s-a întîmplat să descopere un rechin în piscina de pe terasa hotelului. (M. M.)
● La Paris constat că se poartă cerşitul cu animale: cu cîini şi pisici. Stăpînii lor nu spun nimic, stau doar sobri cu animalul în braţe şi cu plăcuţa alături. Uneori chiar cu ochii închişi. Mă gîndesc că, în România, genul ăsta de cerşit nu ar merge: animalele cerşesc singure, de mult, pe lîngă oameni… (I. P.)
DACĂ SÎNTEŢI PREVĂZĂTOARE,
NU TĂIAŢI CAPETE
● Dacă sînteţi în vacanţă în deşert, iată ce nu trebuie să faceţi în cazul în care vă înţeapă un scorpion: nu tăiaţi rana, nu extrageţi veninul, nu o bandajaţi. (M. C.)
● Defazată (sau numai prevăzătoare), o tanti trece alert, purtînd (în miez de iulie) un tricou pe care scrie A VENIT VREMEA PENTRU O IARNĂ DENIM. (D. S.)
● Cu o săptămînă înainte de începerea Festivalului Peninsula de la Cluj, organizatorii au anunţat că două capete de afiş, Kaiser Chiefs şi Dragonforce, nu mai vin şi că cei care şi-au cumpărat deja bilete (tocmai pentru Kaiser Chiefs şi Dragonforce) nu-şi vor putea lua banii înapoi. După această măgărie colosală, credeţi c-o să mai existe festivalul şi la anul? Pun pariu că da. (L. V.)
Foto: C. Tudor