Cu ochii-n 3,14

ÎNTR-O LUME COMPLET RAZNA, UN BĂRBAT CU CREASTĂ GALBENĂ, MAI DEGRABĂ RISIPITOR DECÎT VITEAZ, ESTE ACLAMAT PE TIMPUL NOPȚII

● La data de 15 octombrie 2023, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Secția 20, au fost sesizați, în jurul orei 20, prin apel la 112, de către un bărbat, cu privire la faptul că un vecin i-ar fi provocat vătămări animalului său de companie. S-a descoperit că un bărbat în vîrstă de 64 de ani din București a împușcat o pisică ce i-a intrat în casă și s-a urcat pe masă. Într-o lume complet razna, ce mai înseamnă viața unei pisici? (A. M. S.)

● De pe nesfîrșitele plaiuri ale Internetului, două perspective asupra iubirii. 1) Pe Facebook, o postare pe grupul Astral (41.500 de membri), cu titlul „Femininul absoarbe programarea masculină“: „De fiecare dată cînd un bărbat își introduce stick-ul de programare în software-ul tău, îl conectează direct la chakra ta sacrală a creativității“. 2) Pe YouTube, un comentariu, scris de @serbaevdmitry5296, la melodia interpretată de Mina „Un anno d’amore“ (versiunea italiană a melodiei  „C’est irréparable“, compusă de Nino Ferrer): „În 1964 aveam 8 ani, iar fratele meu avea 16. Am cumpărat discul și, într-un sat siberian de departe, am ascultat la nesfîrșit cîntecul cîntat de Mina“. (D. S.)

● Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii din Tîrgu Mureş a anunţat că în timpul taberei de inelare organizate pe Grindul Chituc, pe coasta Mării Negre, specialiştii ornitologi au observat un sturz cu creastă galbenă, o premieră în România, exemplarul fiind capturat şi inelat. Pe lume mai sînt și vești bune. (A. M. S.)

● Interogația unei reclame, pe care o tot aud, m-a făcut să mă rușinez de propria superficialitate, căci atunci cînd sînt întrebată: „Crezi în dragoste la prima economisire?”, nu doar că răspund, invariabil și prompt: „Nu”, dar am și un imbold malițios să zgîndăresc această puritate cu replici pe măsură, căci amorul îl socotesc mai degrabă risipitor decît cumpătat. (S. G.)

● Doi cercetători de la Muzeul de Istorie Naturală din Berlin, Carolin Dittrich și Mark-Oliver Rödel, au ajuns la concluzia că femelele broaște nu sînt dispuse tot timpul să-și urmeze instinctul reproductiv. Dacă nu au chef să asigure continuitatea speciei își sperie pretendentul în fel și chip, una dintre metodele preferate fiind invocarea nebuniei: încep să se rotească în jurul axei proprii din ce în ce mai repede. Însă, dacă amorezul se dovedește a fi un viteaz fără frică, femelele broaște recurg la metoda supremă: fac pe moartele. (S. G.)

● Conducerea British Museum a publicat acum cîteva zile fotografii cu obiectele sustrase din depozitul muzeului în cadrul unui proiect masiv de recuperare. Administrația muzeului anunță că circa 2.000 de obiecte au fost sustrase din instituție în ultima perioadă, lucru care a atras concedierea directorului Hartwig Fischer acum ceva vreme. Culmea e că, dincolo de prejudiciile cu care se confruntă instituția, Fischer este aclamat în presă pentru contribuțiile sale în ceea ce privește renovarea muzeului și menținerea lui ca unul dintre punctele turistice forte din Londra. Îmi dau seama că practicile politicii românești n-au culoare națională, vorba cîntecului: s-a furat, dar s-a și făcut. (I. M.)

● Muncă, dar și distracție, pare a fi sloganul pentru unii români plecați din țară, îndeosebi pentru cei din orășelul belgian Rijkevorsel, cu o populație de puțin peste 12.000 de locuitori. Primăria a fost nevoită, în această vară, să introducă o interdicție în privința consumului de alcool în locurile publice, atît pe timpul nopții, cît și ziua. Se pare că municipalitatea primise plîngeri cu privire la comportamentul lucrătorilor sezonieri români, care se îmbătau și făceau scandal pe străzi, atacînd verbal și fizic trecătorii. Măsura nu se aplica teraselor și restaurantelor, dar un local românesc a fost închis anul trecut. Motivul? Nivelul prea ridicat de zgomot. (A. A. D.)

DACĂ PIERDEȚI OPT MII DE ANI NU EZITAȚI SĂ FOLOSIȚI AȘTERNUTUL RESPECTÎND AXA NORD-SUD

● Dacă pierdeți bijuterii prin curte nu ezitați să folosiți un detector de metale pentru a le găsi, e posibil să dați peste o comoară a vikingilor. Șansele sînt mai mari dacă trăiți pe insula norvegiană Jomfruland (cam greu, dat fiind că are doar 75 de rezidenți permanenți), unde un cercel de aur rătăcit a dus la descoperirea, sub un copac, a unor vestigii de peste o mie de ani: o cataramă în formă de bol și un obiect decorativ al unui mormînt. Experții au fost de părere că au fost folosite într-un vechi ritual de înmormîntare a unei persoane de sex feminin. (A. A. D.)

● Cercetări asupra unor schelete umane de acum opt mii de ani din Marea Britanie au dus la concluzia că din alimentația acelor oameni străvechi făceau parte și algele. În România, algele nu fac parte nici astăzi din alimentația oamenilor, decît în mod cu totul excepțional. Pentru mulți dintre noi, ele sînt doar acele ierburi neplăcute din cauza cărora nu poți intra în mare, atunci cînd administratorii plajelor nu sînt în stare să le curețe la timp. Iar pe vremea comunismului, nimeni nici măcar nu bănuia că algele s-ar fi putut mînca. Ce-ar mai fi fost... (A. M.)

● Într-un sat din Muntenegru a avut loc cea de-a 12-a ediție a concursului internațional de lenevit. Fiind despre lene, concursul are o singură probă (mă mir că o are și pe-asta): statul în pat. Concurenții se întind pe un pat pe care și-l amenajează singuri și cîștigă cel care stă cel mai mult întins între perne. Nu au voie să se dea jos din pat (pentru necesități și mișcare, la fiecare opt ore li se permite să abandoneze așternutul pentru cîte 15 minute), nu au voie să „stea în fund”, dar li se permite să aibă telefon sau tabletă, cărți și să primească vizite. S-au înscris 21 de concurenți din mai multe țări. Ultimii patru au depășit 800 de ore (adică mai mult de 13 zile) de lenevit în pat. Unul dintre ei a spus că „cel mai greu e că trebuie să lupți cu plictiseala”, dar organizatorii au asigurat serviciul a trei psihologi care stau de vorbă cu concurenții cînd aceștia au nevoie, în caz că-i apucă amocul sau depresia de prea mult lenevit. Un alt leneș de performanță a zis, după cinci zile de stat în pat: „Sînt mîndru de ceea ce am realizat aici”, iar unul dintre ultimii trei leneși rămași în concurs a zis: „Cu asta dovedesc o tărie psihică specială și mă gîndesc că aș putea cumva să o fructific și în viața de zi cu zi”. Bine că se gîndește că ar putea să fructifice. Premiul de 1.000 de euro a fost cîștigat de doi sîrbi, un el și o ea, care au stat în pat 50 de zile. Nu în același pat, sper că se-nțelege... (S. V.)

● E adevărat că, atunci cînd le este prea cald, cangurii se ling pe corp? Da. Ei își ling labele acoperindu-le cu salivă, care apoi se evaporă și-l ajută pe cangur să se răcorească. E adevărat că unui șoarece îi crește creierul în funcție de mirosurile pe care le simte? Da. Expusă la mirosul puternic al unui mascul dominant, femelei șoarece îi crește creierul și i se dezvoltă neuronii. E adevărat că leii sînt atrași de sunetele acute? Nu. Dimpotrivă, leii se tem de astfel de sunete. Dacă ești atacat de un leu, ai șanse să scapi folosindu-te de o muzicuță. E adevărat că, după cît se pare, cîinii dispun de o busolă interioară? Da. Un studiu recent a arătat că, de cele mai multe ori, cîinii își fac nevoile respectînd axa nord-sud. E adevărat că un papagal a ajutat la prinderea unui asasin? Da. În anul 2014, în India, un papagal l-a demascat pe asasinul stăpînei lui, o femeie de 55 de ani. Criminalul era nepotul doamnei și papagalul îi repeta prenumele întruna. E adevărat că girafele au limba scurtă? Nu. Cu o limbă de 55 de centimetri, girafa e singurul mamifer capabil să se lingă în urechi. E adevărat că există un sport care constă în a sări peste cămile? Da. În Yemen nu se joacă de-a săritul peste berbec, ci de-a săritul peste cămilă. Campionii sînt capabili să sară peste patru cămile puse una lîngă alta. (Dis-moi! C’est vrai?, Verthé Valentin, Larousse, 2018) (M. P.)