Cu ochii-n 3,14

NU E DE MIRARE CĂ O ENTITATE RECE A NĂSCUT TREI VARIANTE DE FINAL PE DISTANȚE LUNGI ÎN TIMP CE SE JUCA

● Tocmai am aflat că Tuta absoluta face ravagii. Tuta absoluta este o specie de molie originară din America de Sud care a devenit un dăunător cunoscut de ceva timp și în România, provocînd pagube importante culturilor de tomate. Nu e de mirare că s-a adaptat perfect în patria noastră și atacă în toate stadiile plantei, de la răsad și pînă la planta adultă. Uneori o poți întîlni și în trafic, în Parlament sau prin alte instituții. (A. P.)

● În biserica Sf. Pavel din orașul german Fuerth tocmai a avut loc prima slujbă ținută de o entitate AI în chip de preot după noul Lui chip. 40 de minute de rugăciune, muzică și predică începute astfel în fața a 300 de credincioși: „Dragi prieteni, este o onoare pentru mine să mă aflu aici în fața voastră pentru a ține predica...”. (M. C.)

● Yoga devine din ce în ce mai populară peste tot în lume. Berea, practic, a fost întotdeauna în topul preferințelor. În Copenhaga, de cîțiva ani, cele două se combină în niște ședințe de yoga  în aer liber, la care participă peste 100 de oameni. Toți, cu cîte o bere rece în mînă. „Beer Yoga” se numește practica și este gîndită astfel încît oamenii să se simtă bine în timp ce exersează poziții de bază din yoga. La curs poate participa oricine, iar berea se distribuie gratuit. (A. A. D.) 

● De Ziua Independenței, în Philadelphia au avut loc niște conflicte stradale soldate cu focuri de armă, China a adoptat o nouă hotărîre potrivit căreia a fost restricționat exportul de stegulețe către Statele Unite, iar în Los Angeles o femeie a născut cvadrupleți. 4 iulie a fost o zi furtunoasă, fără prea multe stegulețe, cum s-ar zice. (I. M.)

● Un caz banal și spectaculos totodată de lentoare și de perseverență germană. Pe 1 iulie 2023 primesc un e-mail de la firma de instalații „TSE-Shop Technik”, în care sînt întrebat politicos de ce am plasat în coșul de cumpărături – la data de 9 februarie 2013 (cu peste zece ani în urmă!) – un flacon de silicon sanitar, fără să finalizez comanda (sublinierea aparține expeditorului mesajului). Ca să nu mă tracaseze peste măsură, vînzătorul îmi oferă și trei variante predefinite de răspuns, cu soluțiile aferente: 1) Produsul vi s-a părut prea scump? Puteți solicita un preț mai mic! 2) Vreți să finalizați comanda mai tîrziu? Vă mulțumim pentru interesul acordat! 3) Alte motive? Vă rog să ne scrieți și vă vom răspunde. Mulțumiri! (M. P.)

● Se pare că o nouă metodă de incinerare începe să se instituie în Europa ca alternativă sustenabilă la practicile clasice. Incinerarea cu apă a început să fie popularizată în UK de către compania Co-op Funeralcare, care își vinde serviciul foarte bine: o dată pentru că asigură un final demn de Titanic, în al doilea rînd pentru că apa folosită în procesul de incinerare ajunge înapoi în circuitul liber. (I. M.)

● Păsările pot „divorța” din cauza promiscuității sau a perioadelor lungi de separare. Relațiile amoroase sau separările de lungă durată sînt de obicei sinonime cu divorțul în cazul cuplurilor umane, dar se pare că factori similari joacă un rol în cazul despărțirilor dintre păsări. Se crede că peste 90% din speciile de păsări au, în general, un singur partener pentru cel puțin un sezon de reproducere, dacă nu chiar mai mult. Cu toate acestea, unele păsări monogame își schimbă partenerul pentru un sezon de împerechere ulterior, deși partenerul inițial este în viață, iar cercetătorii afirmă că cei doi factori-cheie ar fi promiscuitatea masculilor și migrațiile pe distanțe lungi. Sună atît de uman povestea asta. (A. M. S.)

● Într-un raport publicat de Casa Albă pe tema geo-ingineriei solare, cîțiva cercetători au propus o metodă prin care să diminueze efectele încălzirii globale: un filtru interpus între Pămînt și Soare, realizat prin injectarea unor aerosoli în stratosferă care ar face ca razele solare să ricoșeze. Ideea îmi amintește de povestea lui Andersen „Crăiasa zăpezii”, în care Dracul voia să urce o imensă oglindă deasupra Pămîntului, însă în timp ce se juca cu cele cerești, oglinda s-a spart, iar cioburile căzute pe Pămînt au înghețat inimile oamenilor. (S. G.)

ÎNTR-O ROMÂNĂ APROAPE PERFECTĂ, UN RECHIN SUSȚINE CĂ N-A ȘTIUT NIMIC DESPRE PROBLEMELE UMANE, ASOCIINDU-LE CU GREUTATEA CARE EXCLUDE ALTE CUVINTE

● Un patriot libanez la București. Intru deunăzi, cu un amic vorbitor de limbă germană, într-o prăvălie libaneză de pe strada Amiral Horia Măcelariu. Vînzătorul ne întreabă de unde sîntem, îi spun că amicul e din Austria. Într-o română aproape perfectă, băcanul evocă iritat refuzul austriac de a accepta aderarea României la Spațiul Schengen și îi spune amicului (după ce-i oferă, ospitalier, o linguriță de hummus proaspăt făcut): „Să-i ziceți lui Nehammer din partea mea –un libanez care trăiește de 31 de ani în România – că-i un bou și că-i dau mu*e! Mu*e, da!”. (M. P.)

● Un profesor de biologie marină de la Universitatea din Sevilla, José Carlos García Gómez, a explicat cum să ne comportăm cu un rechin dacă ne întîlnim cu el în timpul unui înot în ocean, afirmînd că rechinii sînt precum cîinii, cu alte cuvinte trebuie să rămînem calmi, să ne mișcăm puțin și să-i privim drept în ochi, ca să le arătăm că nu ne e frică. Voi urma cu sfințenie sfaturile, deși mi se pare cam dificil să privești un rechin drept în ochi fără să dai ture cînd în stînga, cînd în dreapta. (S. G.)

● Primarul din Voluntari susține că n-a știut nimic despre ororile din azilurile de pe teritoriul orașului pe care-l administrează. Dacă spune adevărul, înseamnă că a fost un administrator total ignorant, iar în marea „metropolă“ se poate întîmpla chiar orice grozăvie, fiindcă e doar un sat fără cîini. Dar dacă știa? (A. M.)

● Viața lui Balzac pe scurt: și-a vîndut cărțile înainte de a le scrie, se împrumuta și investea extrem de prost, și-a cumpărat un cal și o mașină scumpă și și-a angajat un șofer, a corespondat douăzeci de ani cu Eve Hanska, cu care s-a și căsătorit. Cînd părea că scapă, în sfîrșit, de problemele financiare prin mariaj, moare la 51 de ani, după șase luni de trăit împreună cu soția sa. A scris Iluzii pierdute în opt zile. (A. M. S.)

● Se pare că Alfred Hitchcock nu a fost foarte departe de realitate cu filmul Păsările și că planează un astfel de pericol, mai ales asupra femeilor blonde, cu păr lung. Mai multe femei au fost atacate de ciori într-un parc din Londra, în timp ce alergau. Păsările li s-au agățat în păr, țintind spre elasticul cu care era prins, și au fost foarte greu de dat jos. Alți locuitori din zonă s-au obișnuit să se apere de ele cu umbrelele. Experții în faună spun că atacurile se întîmplă pentru că, simțindu-se amenințate, păsările vor să-și apere cuibul și că atracția pentru blonde se poate datora faptului că, în trecut, au fost, la rîndul lor, atacate de un animal cu blană deschisă la culoare. Despre ciori se mai știe și că au memorie foarte bună și pot diferenția fețele umane, asociindu-le cu un eveniment mai mult sau mai puțin favorabil lor. (A. A. D.)

● Recent, un cașalot a eșuat pe o plajă a insulei La Palma din Canaria, iar specialiștii și-au dat repede seama că imensul cetaceu murise cu puțin timp înainte să ajungă pe țărm. Autopsia a dovedit o cauză stranie a morții: o piatră care cîntărea 9 kilograme, cu un diametru de 60 de centimetri, a produs cașalotului o obstrucție intestinală care i-a fost fatală. Piatra îi crease probleme, de bună seamă, mai demult, căci animalul era slăbit – cîntărea mai puțin cu 5-10 tone față de greutatea normală a unui cașalot de vîrsta lui. Piatra ucigașă se numește ambergris și este, de fapt, un fel de ceară produsă de intestinul cașaloților care se elimină prin căile digestive, în general. Cam unul din 100 de cașaloți nu reușește să o elimine, ceara se întărește în intestin și astfel se produce ocluzia. Ambergris-ul este foarte căutat în industria parfumurilor, pentru că pe baza lui se produc cele mai fine parfumuri și uleiuri esențiale cu miros de ambră. De aceea, pietroiul care a ucis cașalotul a fost evaluat cam la 400.000 de euro. Răspîndesc știrea asta cu intenția de a vă face atenți: dacă vă plimbați pe plajă și dați peste un cașalot mort, anunțați autoritățile abia după ce scoateți briceagul, pătrundeți în mațele lui și extrageți ambergris-ul. Bine de știut acum, înainte de sezonul estival cînd frecvența plimbărilor pe plajă crește. (S. V.)

● Știți bancul cu întrebarea de la Radio Erevan, dacă armata rusă e cea de-a doua din lume. Răspunsul este „Da, e adevărat, dar nu din lume, ci din Ucraina”. Tot așa și cu podul nou inaugurat la Brăila. Bine că s-a inaugurat, dar, oricum o dai, nu este al treilea din Europa, așa cum am auzit în foarte multe relatări mass-media. Ca lungime poți spune la fel de bine și că e al doilea din România, după ansamblul de poduri construit în secolul al XIX-lea de Anghel Saligny. Sigur, acolo e vorba de două poduri. În orice caz, însă, podul de la Brăila este al treilea, dar nu din Europa, ci din Uniunea Europeană (care exclude chiar țările geografic europene cu ape și poduri foarte mari, adică Turcia, Norvegia, Marea Britanie sau Crimeea, unde e podul Kerci) și chiar și așa, recordul e valabil numai dacă luăm în considerare poduri suspendate, nu și altfel de poduri (care doar în UE au lungimi și de peste zece kilometri). Cu siguranță, însă, dacă cineva scrie cu cărbune „Cucu” pe pod, ar putea fi singurul pod din lume pe care scrie „Cucu”. Oricum, poate să fie foarte bun chiar fără vreun asemenea record. (A. M.)

● Anunț dintr-un vechi ziar: „Întâiul Stabiliment Industrial din România pentru Sicriuri de Nichel A.B. Schreiber, Brăila, face cunoscut Onor. Public care va fi lovit de trista nenorocire și va avea nevoe de un sicriu de Metal sau Nichel confecționate fără lemn, se găsesc un bogat asortiment de Sicriuri cu preț de lei 85 bucata la Sucursala mea pe strada Galați casele (Major Eliat) sau direct la Stabilimentul meu de ornamente de zinc pe calea Dobrogei No. 24“. Cu alte cuvinte, Nichel sine Deo. (D. S.)