Cu ochii în 3,14
ÎN RARELE CLIPE CÎND ÎNŢELEGEREA
ABSORBITĂ DE O PERSOANĂ
NU SE MOBILIZEAZĂ DECÎT PRIN RÎS,
E MAI BINE SĂ FACI
RACHETE LACTATE
● În rarele clipe cînd scăpaţi de Iri şi Moni, de Pepe şi Oana (că Libia oricum nu ne obsedează…), e bine să ştiţi că tribul neozeelandez ngoti toa şi-a dat în fine acordul ca federaţia de rugby a ţării să folosească dansul său haka pentru energizarea naţionalei înaintea fiecărui meci. (R. C.)
● Am stat într-un picior (cum stau mînăstirile), mi-am încordat miceliul şi am extras frazele de mai jos de pe site-ul www.ciupercarii.ro: „Înţelegerea importanţei rolului compostului începe de la înţelegerea faptului că compostul nu este pur şi simplu un amestec de paie, gunoi de pasăre sau gunoi de cal. Pentru microorganismele care trăiesc în compost aceasta este lumea lor. Principiul de dezvoltare al acestor microorganisme este asemănător cu cel al dezvoltării omenirii, toate elementele din cadrul lui formînd un ansamblu“. Cum ar veni, iubite cititor, sîntem vecini de compost. (D. S.)
n Am dat peste un articol care începea aşa: „Aţi mîncat o banană?“. Şi mîncasem. „Tocmai v-aţi iradiat cu 0,1 microsievert. La 100.000 de milisieverţi – vomă urmată de comă, moarte în cîteva ore.“ Am citit pînă la capăt şi, pentru că n-am înţeles prea bine care e legătura dintre fructele astea şi sievertul care măsoară cantitatea de radiaţie absorbită de o persoană, m-am hotărît să mai mănînc o banană. (A. M. S.)
● Se ştia de multă vreme că rîsul e benefic pentru sănătate. În ultima vreme însă, s-a dovedit că rîsul în hohote mobilizează peste 400 de muşchi (unii dintre ei, în zona stomacului, care nu se mobilizează decît prin rîs), scheletul şi coloana vertebrală fac un gen de mişcări transversale care le cresc mobilitatea, în fine, majoritatea organelor interne sînt stimulate de vibraţia euforică. Dacă rîzi ca nebunul, îţi poţi chiar micşora tensiunea arterială, augmenta tranzitul intestinal şi scădea ritmul cardiac. Asta e, rîsoterapia salvează România! (S. S.)
● Am urmărit decernarea Premiilor Gopo şi mi-am dat seama că e mai bine să faci un film mediocru înspre modest, pentru că numai aşa te alegi cu cele mai multe premii. Dacă faci unul (aproape) fără cusur, ţi se va da un singur premiu şi, oricum, nu pentru cel mai bun film! (M. C.)
● Aşadar, pune şi România o fregată, nu chiar la bătaie, ci la controale maritime în zona Libiei. De ce nu poate să ia parte nava-amiral a forţelor navale române chiar la bătaie? Ştie toată lumea: pentru că, înainte să fie fregată a marinei militare române, a fost frecată vreo 20 de ani de marina britanică. Şi vîndută apoi nouă cu armamentul separat şi în rate. De aceea, acum, marinarii noştri nu trag cu rachete în Gaddafi, ci doar freagă puntea. (A. M.)
● Nu ştiu cum am ratat „apariţia editorială“ a anului trecut. Prin octombrie 2010, tînărul de numai 16 ani, descoperit prin intermediul YouTube, cîntăreţul Justin Bieber – acest adolescent-minune, care a înnebunit domniţele din toată America (şi din lume?!) – şi-a lansat… autobiografia 100% official!?! Ce putem găsi în cartea Justin Bieber. First Step 2 Forever: My Story? Păi, să citim pe copertă: „Lot’s of exclusive photos just for you. Love Justin xxx“ (adică poze cît cuprinde – bun, asta înţeleg). Şi mai ce? Perle neşlefuite, de genul: „În ziua în care m-am născut, 1 martie 1994, Céline Dion era pe locul I în Topul Billboard Hot 100 cu melodia «The Power of Love». Nu-i rău un astfel de început de viaţă“. Sau: „Cîntăreţii nu ar trebui să consume lactate înainte de un concert, dar ştim cu toţii că mie îmi place să încalc regulile. Pizza e atît de bună!“. Şi încă una: „Asta-i altă întrebare care mi se pune frecvent: «Ai emoţii vreodată?». Adevărul este că nu. Nu vreau să pară că mă umflu în pene. Dar nu văd de ce ar trebui să-mi fie teamă“. (P. M.)
VESTEA E VESELĂ:
O VOCE CALD-FEMININĂ
A DAT BUZNA PESTE
UN AMĂRÎT UMFLAT, PERCEPUT
(NUMAI PRINTRE RUINE DE PORC)
CA ZDRAVĂN
● Cher(e)s camarades, sympathisant(e)s, am informaţii precise că la Bucureşti s-a constituit o secţie română a Partidului Socialist francez. Eu, unul, nu sînt un mare admirator, dar trebuie să admit că vestea e veselă. După căderea Moscovei (cum probabil aţi aflat, fosta capitală a URSS e acum una dintre marile metropole capitaliste, acolo se fac afaceri cu petrol, gaze, uraniu, aur, arme şi alte cîte şi mai cîte), importăm „Internaţionala“ de la Paris (acolo măreţele idealuri au rămas, din cîte se pare, neîntinate). Prima reuniune a PS – secţia română are loc vineri, 8 aprilie. Locul de desfăşurare: Café Lente. Cum ar veni, a treia cale e calea lente! (M. M.)
● Muzică „senzuală“ (adică un pop lălăit) în surdină, gemete apăsate, camera se plimbă pe parchetul unui dormitor în dezordine, pînă cînd cadrul se lărgeşte şi vedem un el şi o ea în pat, împărţind frăţeşte nişte tartine cu pate vegetal. „Pateul vegetal Mandy îţi condimentează postul“, anunţă o voce cald-feminină. Pate în loc de sex?! Ei da, asta sigur o să-i convingă pe cucernicii enoriaşi să cumpere Mandy (care, probabil, va deveni cu această ocazie primul pate din lume afurisit de Biserică). (L. V.)
● O prietenă mi-a povestit cum, pe ruta Amsterdam-Bucureşti, un bătrînel şi-a desfăcut centura şi, înainte ca avionul să decoleze, a dat buzna peste pilot şi l-a întrebat: „Avionul ăsta merge la Bucureşti, nu!?“. (M. C.)
● Prin februarie, am văzut la ştiri inaugurarea Fun Park, de la baza pîrtiei Kalinderu din Buşteni, despre care reporterul spunea că este „cel mai mare parc de distracţii“ de pe Valea Prahovei şi că seamănă cu cele din staţiunile montane austriece. În realitate, e vorba de un amărît de panou de escaladă, de o pistă de sanie şi de cîteva tonete. Nu ştiu exact care a fost „modelul“ occidental, însă mă îndoiesc că austriecii fac grătar pe pîrtia de schi, mănîncă mici şi ascultă la maximum un post de radio local. (A. P.)
● Un pont pentru insomniaci: 3 a.m. se pare că este, printre altele, ora „nevestelor disperate“ neaoşe. Acum cîteva nopţi am văzut-o (şi ascultat-o) pe fosta doamnă Miron Cozma (care, de altfel, nu mi-a făcut o impresie proastă…); şi pe ex-soaţa unui sportiv, care tot apărea cînd pozînd sexy, cînd cu un ochi umflat. Poveştile lor de cuplu au avut un binevenit efect soporific. (I. P.)
● Primarul Vanghelie e perceput de americani, conform Wikileaks, ca un Al Capone. Cum l-ar percepe pe… Mangafaua? Drept Othello? (S. G.) n În divorţul Pepe vs Zăvoranu, eu ţin cu Pepe, fie şi numai pentru declaraţia asta: „Îi dădeam tot ce vrea ea! Îi dădeam şi dreptate cînd vrea!“. (M. C.)
● Nu mă pot uita la japonezii aceştia rătăcind printre ruine, adunîndu-se sobri în faţa gropilor comune, înşirîndu-se calmi la cozi pentru apă şi benzină, fără să am în minte proverbul lor de o tărie şi o delicateţe pe măsura cataclismului: „Albinele înţeapă feţele celor care plîng“. (R. C.)
● Am mers la un restaurant în al cărui meniu figura „muşchi file de porc Oblio“. Am rămas nedumerit, ba chiar mi-a pierit şi apetitul. De ce să numeşti aşa un fel de mîncare? What’s the Point? (M. C.)
● M-a sunat un prieten să-mi dea un subiect de pus în această rubrică: într-un magazin se vindeau maţe de oaie produse de firma Inorogul SRL. Şi tocmai cînd mustăceam noi de-o aşa (ne)potriveală, amicul se pune pe un rîs zdravăn şi, cînd se potoleşte, îmi zice: „Ştii cine e acum la televizor? Un medic dermatolog al cărui prenume e Venerus“. Cred că la mijloc este organizaţia aceea pe care o cunoaşte bine dl Cosaşu: Asociaţia Mondială pentru Organizarea Coincidenţelor. (M. V.)