Cu ochii în 3,14
DIN OFERTA DE PEISAJE METAFIZICE
N-AI CUM SĂ MAI IEŞI CURÎND
● Oana, Tudy, Pepe, Moni, Iri. Din această telenovelă n-ai cum să mai ieşi. (S. G.)
● Cred că, de la atîta publicitate, eu nu mai înţeleg subtilitatea următoarei reclame – oferta de nerefuzat a zilei pentru îndepărtarea „firelor de păr nedorite“ este introdusă pe un site astfel: „Părul este ca un pom de Crăciun: frumos în stare naturală, însă nici cu ornamente, beteală şi luminiţe nu ai vrea să-l ai în preajma ta“. Şi cu bradu’ ce-aţi avut? (P. M.)
● Ce fel de poze pun, cel mai des, oamenii din jurul meu pe Facebook: peisaje metafizice; idile; petreceri; mîncare. Colorată şi în prim-plan. (I. P.)
● Continuă sistematizarea cuvintelor noastre: după deja celebrul „răutăcisme“, a apărut de curînd „imbecilism“. (R. C.)
ÎN CAPĂTUL LIPSCANILOR
SE POT CITI URMĂTOARELE VERSURI
ALE UNUI BĂRBAT SERIOS:
„NU ŞTIU PREA BINE UNDE
MI-E DOR DE UN CAL BREAZ“
● Statuia rotundă care era în Piaţa Charles de Gaulle, „nasturele“ cum îi zic taximetriştii, a fost mutată pe aceeaşi arteră în următorul rond, ceva mai la nord. Locul din Piaţa Charles de Gaulle a rămas gol şi numai bun de umplut cu altă statuie. Întrebarea firească e de ce n-ar veni acolo Lupoaica. Nu de alta, dar a stat deja luni bune pe loc, în capătul Lipscanilor, şi ar putea să se anchilozeze. (A. M.)
● Pe cutia unui parfum italienesc din gama L’erbolario se pot citi următoarele versuri ale lui Rilke: „…Sprigionate profumi su profumi. / E a voi fraterne siano / la pura buccia che si nega / il succo che la riempie felice!“. Oare de ce nu funcţionează şi pentru versuri obligaţia legală de traducere? Aşa am putea (re)citi şi frumoasa strofă din Sonete către Orfeu tradusă în româneşte, pe vremuri, de Maria Banuş: „…miresme, miresme iscaţi! Înrudiţi / cu pura coajă, şovăitoare, / cu-al fericitei suc, ce-o străbate“. Fără să mai insistăm pe amănunte ciudate, precum acela că Sonetele sînt un fel de monument funerar pentru Wera Ouckama Knoop, o prietenă defunctă a fiicei poetului, şi că parfumul cu pricina e din lemn dulce fructat… (S. S.)
● În săptămîna în care un satelit al NASA făcea prima fotografie de aproape planetei Mercur, cea mai apropiată de Soare, un nomad israelian a descoperit, într-o peşteră din Iordania, 70 de codexuri datînd din secolul I e.n., pe foiţa de plumb a unuia dintre ele aflîndu-se portretul unui bărbat tînăr cu plete, barbă şi o coroană de spini pe cap. Credeţi că e vreo legătură între aceste două evenimente? Sunaţi la… (M. C.)
● Michael Martelly, cîntăreţ de muzică populară, a fost ales preşedinte al Republicii Haiti. Mi se pare atît de nostim încît mă gîndesc serios cum ar fi dacă… Dacă ce şi unde? Hai să fim serioşi cu tot ce mai e nostim în lume. (R. C.)
● Undeva în Bucureşti (nu ştiu prea bine unde, fiindcă era noapte şi priveam lumea prin geamul unui troleibuz), nu departe de strada Învingătorilor, o cafenea botezată isteţ: Zvon Café. (D. S.)
● Acum, de cînd cu Fukushima, mi-e dor de vulcanul Eyjafjallajokull. Oare ce mai face? Duse sînt ale sale 15 zile de glorie. (M. C.)
● Carevasăzică, Dinel Staicu şi-a schimbat numele în Nuţu şi a scăpat de arestare: mandatul e nul. Aşa că vin şi zic: dacă Poliţia şi Justiţia nu au acces (sau nu caută) în baza de date de la Evidenţa Populaţiei ca să afle de schimbarea numelui unui condamnat pe care-l ştie toată ţara ca pe un cal breaz, cum să ne primească „ăştia“ în Schengen? (M. V.)
S-A DESCOPERIT RECENT
CĂ S-A FĂCUT O RECTIFICARE
PE NEMESTECATE
● Filozoful italian Umberto Galimberti a publicat acum cîţiva ani o lucrare în care (s-a descoperit recent că) a plagiat din cartea Şase maladii ale spiritului contemporan de Constantin Noica. Iată primul succes cu adevărat notabil al filozofiei româneşti! (M. C.)
● La agenţia fiscală de care aparţin constat că suma pe care o am de plată pentru apartamentul meu e de două ori mai mare decît cea înscrisă pe notificarea primită acasă. Mi se spune că între timp – notificarea fusese trimisă în ianuarie – s-a făcut o rectificare. „Ce fel de rectificare?“, întreb impacientat. „Probabil s-a constatat că aveţi mai multe proprietăţi“ mi se răspunde. O rog să mi le arate şi pe celelalte. Dacă mi-a mai răsărit vreo casă, vreo moşie, şi eu n-am aflat? Din păcate, nu s-a găsit… (M. M.)
● În Piaţa Matache, o doamnă se opreşte în dreptul unei grămezi impresionante de nuci. Le miroase. Vînzătorul, băşcălios, o întreabă a ce miros şi femeia răspunde că a nuci. Replica servită natural şi pe nemestecate mă face să-mi întorc instinctiv capul: „Bine că nu miros a ţigan, doamnă“. (A. M. S.)
SE ÎNTÎMPLĂ
O DATĂ LA 823 DE ANI:
BANALA DEMENŢĂ ELECTRONICĂ
RĂMÎNE LA CATEGORIA NIMIC
● „Anul acesta Iulie are 5 vineri, 5 sîmbete şi 5 duminici. Se întîmplă o dată la 823 de ani. Se numesc sacii cu bani. Transmiteţi prietenilor şi banii vor veni în 4 zile. Conform feng shui-ului chinezesc, cei care nu transmit vor rămîne fără bani. Nu riscaţi!“ Şi dacă sacii ăia promişi sînt cu mărunţiş? (A. M. S.)
● Apropo de isteria E-urilor: chiar şi banala sare de bucătărie din comerţ conţine unul. E356 s-ar „traduce“ prin antiaglomerant. Vorba unei colege de redacţie: decît să-l pună în sare, nu mai bine ar da cu el prin Bucureşti? (A. P.)
● Politica externă a lui Gaddafi a fost mereu un amestec de demenţă şi servilism. Mai nou, „în nemernicia lui“, liderul libian i-a spus preşedintelui Obama, într-o scrisoare: „Veţi rămîne mereu fiul nostru“ şi apoi i-a dorit succes în alegeri. Dar, apropo de servilism, nu ne e ruşine nici cu Berlusconi, care i-a pupat mîna şefului Jamahiriei Libiene Unite. (A. M.)
● Interdicţia la fumatul tradiţional e deja… fumată. Într-un mall bucureştean, la intrarea în sala de cinema, un afiş, roşu pe argintiu: „Ţigara electronică este interzisă“. (S. G.)
● În cursa pentru alegerea legumei oficiale a statului New York, ceapa e susţinută de democratul independent David Carlucci, iar porumbul de republicanul Michael Nozzolio. Posturile celelalte sînt ocupate deja (fruct – măr, floare – trandafir, animal – castor), cursa rămîne deschisă. (L. V.)
● Elena Udrea nu a dormit în noaptea din 20 martie, cînd a urmărit ultimul meci al lui Lucian Bute – transmite Mediafax. Ministreasa susţine chiar că poate să facă o analiză a stilului în care acesta boxează. O anunţ pe această cale că Bute nu concurează la categoria cocoş. (M. M.)
● De ce oare marile branduri internaţionale nu-şi pot adapta campaniile de publicitate şi spoturile la obiceiurile locale? Unul dintre ele ne îmbie „să ciocnim un pahar de Coca-Cola, la masa de Paşte!“. Aş vrea să-i anunţ pe această cale pe americani că românii, neam de neamul lor, nu au băut la masa de Paşte altceva în afară de vin. În plus, pe plaiurile mioritice nu se dă noroc cu nimic fără grade. (A. P.)