Copiii

9 februarie 2008   LA SINGULAR ȘI LA PLURAL

... Spitalul "Al. Obregia", joi dimineaţă. Plouă. Un copil, pe treptele secţiei de Psihiatrie Pediatrică, urlă din toţi rărunchii. Fără motiv. Aşa face el. Mama îl priveşte, încurcată, depăşită. Nimeni nu-i poate intra în voie. O asistentă îi spune: "Lăsaţi-l, doamnă". Alţi părinţi privesc şi ei neputincioşi. "Şi al meu face la fel..." Copilul are în mînă o bucată de cozonac pe care, în final, după ce a mozolit-o bine pe toate părţile, se răzbună, trîntind-o vehement, ca pe o declaraţie oficială de război. Să fie, aşadar, ADHD o altă denumire pentru răsfăţ? O scuză cu nume ştiinţific pentru părinţii care n-au ştiut să se impună la timp? Nu are răbdare. Trece de la o activitate la alta. Ţopăie şi aleargă. Sare iute la bătaie. Răspunde înainte de a fi întrebat. Îi întrerupe pe ceilalţi din discuţie. Pierde lucruri. Intră în conflict cu ceilalţi copii. Nu respectă regulile. Nu are răbdare să stea pe scaun 45 de minute... Nu este el un nesimţit? "În primul rînd, mă revoltă afirmaţia conform căreia ADHD este o boală Ťinventată»." Doamna doctor Iuliana Dobrescu, şeful secţiei, îmi spune că această tulburare este cît se poate de reală, cauzată de o lipsă de substanţe chimice, mai precis, de dopamină în creier, aceasta fiind de fapt graniţa clară între un comportament indezirabil şi o afecţiune psihică. ADHD nu este aşadar o denumire pentru proasta creştere: "Nu orice om iute la mînie, nerăbdător, întreprinzător, agitat, suferă de ADHD. Nu trebuie să confundăm temperamentul coleric cu sindromul. ADHD înseamnă mai mult decît o disfuncţionalitate socială şi o tulburare de comportament, este o afecţiune de tip neurobiologic, care se manifestă prin deficit de atenţie şi dificultăţi în desfăşurarea unei sarcini, fiind afectată şi capacitatea individului de a se autocontrola". Pe scurt, ADHD este o afecţiune medicală, cauzată de un dezechilibru chimic din creier. Ca multe alte tulburări mintale, în România, deocamdată e o necunoscută pentru publicul larg, deşi în ultimii ani tulburarea a devenit foarte frecventă: în prezent aproape 7% dintre copiii de vîrstă şcolară din Rom

Mai multe