Cinci reguli

27 noiembrie 2009   LA SINGULAR ȘI LA PLURAL

Experienţele mele cu taximetriştii sînt fie absurde, fie degradante, fie amîndouă. Mai întîi, n-am înţeles niciodată dacă ei au dreptul să refuze anumite curse. Am mers cu taxiul şi în alte ţări şi nicăieri n-am fost întrebat înainte de a mă urca în maşină unde vreau să merg. La noi, dacă taximetristul consideră că n-are chef să facă respectiva cursă, rişti chiar să te dea jos din maşină, dacă te-ai urcat fără să-ţi dea consimţămîntul. Eram odată pe la Universitate cu o amică gravidă în mod vizibil, începuse ploaia şi nici unul dintre cele cinci taximetre parcate la statui nu voia s-o ducă la Unirii. Regula 1: taximetriştii îţi fac un favor dacă te iau! Am întîlnit un taximetrist care nu voia să oprească şi să mă aştepte să-mi iau un suc de la chioşcul de peste drum. Cînd i-am zis că există tarif şi pe staţionare, mi-a zis că staţionarea este la latitudinea lui. Unii fumează fără să te întrebe, alţii au muzica dată foarte tare şi, dacă ascultă manele, ţi-e cam teamă să-i rogi s-o oprească. Alţii se bagă în vorbă şi-ţi spun toate tîmpeniile conspiraţioniste sau îşi bagă bip-ul în ceilalţi şoferi din trafic (deşi taximetriştii încalcă tot ce înseamnă regulă de circulaţie) şi o ţin tot înjurînd pînă la destinaţie. Regula 2: dacă ţi-au făcut favorul de a te lua, trebuie să le suporţi comportamentul! Apoi, aproape nici unul nu-ţi dă restul întreg pentru că nici un taximetrist nu are schimbat. Regula 3: dacă ţi-au făcut favorul de a te lua, iar tu le-ai suportat comportamentul, atunci taximetriştii îşi opresc singuri ciubucul! Astă-vară, pe cînd mă întorceam acasă cu taxiul, la coborîre, mi-a alunecat telefonul mobil din buzunar pe banchetă, lucru pe care l-am sesizat imediat ce maşina a demarat. Am ajuns acasă într-un minut şi am sunat imediat la companie (Meridian). Cum nu-mi aminteam indicativul (luasem taxiul de pe stradă), nici şoferul respectiv nu-şi amintea să fi făcut vreo cursă în Giuleşti. Regula 4: dacă ţi-au făcut favorul de a te lua, iar tu le-ai suportat comportamentul, taximetriştii îşi opresc singuri ciubucul şi tot ce ai uitat la ei pe banchetă! Dar toate astea nu înseamnă nimic pe lîngă ce am păţit acum două săptămîni. Văzusem un film la Movieplex şi, cum era trecut de ora 23 (apropo, nu înţeleg cum Metrorex, o regie care nu asigură curse de noapte, are atîtea pretenţii sindicaliste), m-am apropiat de singurul taximetru din parcare. Care, aflînd unde merg, a zis că nu se bagă. Eu am zis că există şi meserii mai puţin solicitante decît taximetria şi m-am îndepărtat. Şoferul m-a strigat şi mi-a făcut semn să urc lîngă el. N-am făcut-o. Doar m-am aplecat să văd ce vrea, suficient cît să primesc, prin cadrul geamului, o flegmă în locul unde aş fi putut avea mustaţă. Regula 5 (şi, sper, ultima): dacă nu ţi-a făcut favorul de a te lua, iar tu te simţi ofensat, suportă-le comportamentul!

Mai multe