Ce s-a întîmplat?

25 august 2006   LA SINGULAR ȘI LA PLURAL

Primarul Ion Oprescu ne-a primit, amabil, şi ne-a acordat un interviu despre staţiunea pe care o administrează, deşi l-am surprins într-un moment nu tocmai plăcut: revolta - spune dumnealui - politică (se pare că, aici, cîţiva consilieri şi-au băgat nasul), cu ocazia - la istorica dată de 7 august - demolării terasei Dixi - una din insipidele entertainment-uri locale, asemănătoare cu cele ale Bucureştiului din anii ’90, desfiinţate ulterior de Băsescu - al cărui proprietar nu respectase avizele de construcţie şi o ridicase chiar în geamul cetăţeanului de alături. Localnicii şi turiştii, ce-şi făceau veacul vizavi de terasa în cauză, ni s-au părut însă paşnici, cel puţin pînă pe la orele 21,30, cînd am trecut ultima dată pe acolo. (Prietenii din Bucureşti, care au urmărit ştirile, ne-au vorbit însă de un soi de linşaj al patroanei şi fiicei acesteia, pomenind ceva de un picior de masă, folosit ca armă ad-hoc. Se ştie că, în asemenea situaţii, adevărul e relativ şi patima, multă. Poate, cumva, simptomatic pentru situaţia întregii staţiuni: mult potenţial, un car de intenţii bune, dar, deocamdată, puţine realizări.) Scurt istoric al staţiunii Descoperită în 153 e.n de trupele romane, care au beneficiat de efectul tămăduitor al apelor termale, în drumul lor către Sarmizegetusa, a fost redescoperită în 1790, cînd a avut loc războiul pentru cucerirea Banatului de către Imperiul Austro-Ungar. "Aş putea spune că primul mare arhitect al staţiunii a fost împăratul Franz Josef, care a girat construirea centrului vechi, dînd şi fondurile necesare. Majoritatea clădirilor datează din perioada respectivă, din 1811, 1831, 1832; podul, primul pod în curbă, din piatră, a fost construit în 1864; pasarela metalică, din fontă şi oţel, în 1894; în 1850 a fost realizată Vila Elisabeta (Sissi)." Turismul Peisajul e deosebit, clima, temperat-mediteraneană, la fel, fauna, flora... Optica, pe care o au localnicii, este de a merge, în continuare, pe acest turism balnear. "Nu contest că omul, pentru sănătate, îşi alocă o anumită sumă. Am venit cu o propunere să facem o asociaţie a operatorilor de turism, care să aibă preşedinte de onoare primarul. Am şi spus de ce: pentru că, la anumite tîrguri de turism, participă şi miniştri, şi operatori clasici, şi altfel este cînd staţiunea e prezentată de primar, cu tricolorul, şi altfel cînd o prezintă X sau Y. N-au înţeles ce am vrut să fac, au început speculaţii, dar consider că, moral, mi-am făcut datoria. Am avut întîlniri cu cîţiva investitori - fiindcă agrement nu avem, decît două-trei bazine - pentru o pîrtie de schi - există o zonă, un platou, nu de dimensiuni mari. De asemenea, au rămas surprinşi cînd le-am vorbit de turismul religios, deşi în zonă se află Tismana, Mînăstirea Sf. Ana, Corbiţa, Putna, Bozovici, plus o ieşire pînă la Horezu. Se poate face un traseu turistic, dar operatorii de aici nu au înţeles. Sper să fac şi o telecabină, am promisiuni de finanţări externe; a fost cîndva un funicular în zonă, pentru exploatarea lemnului. Acum platoul de sus se poate amenaja pentru hipism, o terasă... Cînd vezi valea de sus e un lucru deosebit... Ai băut şi două-trei cafele... dacă-i senin, se vede şi Dunărea. Pe Dunăre se pot face şi croaziere, spre Orşova. M-am mai gîndit la un tobogan acvatic." Înainte şi după ’90 Pe vremea lui Ceauşescu s-a creat noul centru, zona de jos, unde s-au ridicat alte hoteluri: hotelul sindicatelor, UGSR-ul, actualmente Dacia, cu capacitatea de 1500 de locuri, Minerva, Afrodita, Diana, Roman, Hercules, Cerna. Veneau destui nemţi şi nordici aici. Şi dintre oamenii politici ai vremii au fost aici cam toţi prim-miniştrii, Verdeţ, Dăscălescu... Numai Ceauşescu nu. "Vorbesc unii şi alţii că, datorită configuraţiei terenului (valea destul de abruptă, munţii) Serviciile nu-i garantau sută la sută siguranţa. Mai ales că aici a fost o zonă cu mulţi partizani. În schimb, Zoe a organizat la noi tabere de matematică." După ’90 în zonă au apărut micii investitori, mici pensiuni. "Mă bucur că, odată cu aceştia, începe să apară şi concurenţa în ceea ce priveşte calitatea serviciilor. În 2002 s-a privatizat, de către Ministerul Turismului, centrul. A fost preluat de ARGIROM Group, o firmă a fostului deputat Armaş Iosif. Autoritatea locală nu a fost în nici un fel implicată în această privatizare: FPS-ul a transferat la Ministerul Turismului toată proprietatea, la indicaţia ministrului Agathon. Practic, toate hotelurile din centru aparţin ARGIROM-ului, care nu face nimic cu ele, le distruge. E dureros că nici pe plan cultural nu se iau măsuri, am făcut intervenţii sus, am trimis adrese, să se aloce fonduri pentru centrul vechi, din fonduri speciale, pentru că sînt monumente istorice. Am încercat să le fac să fie sub tutela UNESCO, să vedem dacă voi reuşi." Dintre noile investiţii, chiar dacă serviciile încă lasă de dorit, sînt unele care promit: Trandafirul galben, care are şi piscină, Pensiunea El Plaza, Casa Lorabella, Casa Maria. Singurul hotel din centrul vechi repus în valoare este Ferdinand. Cel mai reuşit hotel este Tierna, de la baraj, cu două piscine, sală de recuperare. "În total avem peste 6000 de locuri de cazare, cu toate pensiunile noi. Cam acelaşi număr cu cel al populaţiei locale (6400). De fapt, noi avem 12.000 de oameni aici, şi toate programele trebuie să ia în calcul acest număr de persoane." Turiştii Majoritatea sînt români. "În week-end vin foarte mulţi din împrejurimi, Timişoara, Caransebeş, Turnu Severin, Craiova... pentru o baie termală şi pentru aer. Ceilalţi, pe perioade mai lungi, vin din toată ţara. De pildă, am discutat cu o familie din Bacău, care nu avea destui bani, şi pentru cazare, şi dormeau cu toţii în maşină. Anumite tratamente nu costă nimic, trebuie doar să ai bani de mîncare. Cazarea costă începînd cu 400.000 lei locul, pînă la 1.400.000, la Ferdinand. Sînt şi străini, Dacia are contract cu firme din Germania, care aduc pensionari de la casele de bătrîni, dar în extrasezon, cu preţuri mai mici."

Mai multe