Junkies şi dealer-i ai social media

13 februarie 2018 Societate

Am fost avertizați. Marc Andreessen, investitor de risc și fondator al Netscape, a scris în 2011 un articol foarte răspîndit intitulat „De ce software-ul înghite lumea“. Dar nu l am luat pe Andreessen în serios, am crezut că e doar o metaforă. Iar acum ne confruntăm cu sarcina dificilă de a salva lumea din fălcile monopolurilor platformelor Internet.

La început, eram optimist în privința tehnologiei. De-a lungul unei cariere de 35 de ani de investiții în tot ce e mai bun și de valoare în Silicon Valley, am avut șansa să fiu parte din industria PC-urilor, a comunicațiilor mobile, a Internetului și a rețetelor de socializare. Printre punctele culminante ale carierei mele se numără primele investiții în Google și Amazon, și faptul că am fost mentorul lui Mark Zuckerberg, fondatorului Facebook, din 2006 pînă în 2010.

Fiecare nou val tehnologic crește productivitatea și accesul la noi cunoștințe. Fiecare nouă platformă a fost mai ușor de utilizat și mai convenabilă decît cea dinaintea ei. Tehnologia a promovat globalizarea și creșterea economică. Vreme de decenii, ea a făcut din lume un loc mai bun. Am presupus că o va face întotdeauna.

Apoi a venit anul 2016, cînd Internetul a scos la iveală două laturi întunecate. Una dintre acestea îi privește pe utilizatorii individuali. Smartphone-uri cu infrastructură mobilă LTE (acces Internet de mare viteză) au creat prima platformă de distribuție de conținut accesibilă permanent, transformînd industria tehnologică și viețile a două miliarde de utilizatori. Reglementate minimal sau deloc în cea mai mare parte a lumii, companii ca Facebook, Google, Amazon, Alibaba și Tencent s-au folosit de tehnici specifice propagandei și jocurilor de noroc din cazinouri, precum înștiințări constante și recompense variabile menite să stimuleze dependența psihologică. A doua latură întunecată este una geopolitică. În SUA, Europa de Vest și în Asia platformele Internet, mai ales Facebook, le dau celor puternici posibilitatea de a face rău celor mai slabi, în materie de politică, politici externe și comerț. Alegerile din Europa și din SUA au demonstrat în mod repetat că rețelele sociale automatizate pot fi exploatate pentru a submina democrația.

Referendumul pentru Brexit și alegerile prezidențiale din SUA din 2016 au arătat de asemenea că Facebook oferă un avantaj relativ semnificativ știrilor negative, în defavoarea celor pozitive. Guvernele autoritare pot folosi Facebook pentru a înclina opinia publică în favoarea politicilor represive, cum poate tocmai se întîmplă în Myanmar, în Cambodgia, în Filipine și în alte locuri. Facebook furnizează de fapt sprijin unor astfel de guverne, la fel cum o face pentru toți clienții mari.

Sînt sigur că fondatorii Facebook, Google și ai altor platforme Internet majore nu au vrut să facă rău nimănui, atunci cînd au adoptat modelele lor de afaceri. Erau antreprenori tineri și dornici de succes. Au petrecut ani de zile pentru a atrage un public uriaș, prin reorganizarea lumii online în jurul unui nou set de aplicații mai personalizate, mai convenabile și mai ușor de folosit ca predecesoarele lor. Și au început să monetizeze efortul lor abia la multă vreme după ce publicul devenise deja dependent. Modelele de afacere publicitară pentru care au optat erau amplificate prin gradul înalt de personalizare, ceea ce le-a permis publicitarilor să adreseze mesajele promoționale cu o precizie fără precedent.

Apoi însă a apărut smartphone-ul, care a transformat întreaga media și a oferit platformelor Facebook, Google și puținor altora controlul asupra fluxului de informații către utilizatori. Filtrele care le dau utilizatorilor „ceea ce își doresc“ au ca efect polarizarea populației și erodarea legitimității instituțiilor democratice fundamentale (a presei libere cu precădere). Iar automatizarea, care a făcut ca platformele Internet să fie atît de profitabile, le-a făcut de asemenea vulnerabile la manipularea de către actorii rău intenționați de pretutindeni – nu numai guverne autoritare ostile democrației.

După cum ne-a avertizat Andreessen, aceste companii, cu ambiția și cu capacitatea lor de accesare globală, înghit economia lumii. În acest proces, ele adoptă versiuni ale filozofiei corporatiste Facebook – „move fast and break things“ („mișcă-te repede și depășește limitele“) – fără să le pese de impactul asupra oamenilor, instituțiilor și democrației. O vastă minoritate de cetățeni din țările dezvoltate locuiesc în „bulele“ alcătuite din filtrele create de aceste platforme – realități digitale false în care convingerile deja existente devin mai rigide și mai extreme.

În SUA, aproximativ o treime din populația adultă a devenit impermeabilă la idei noi, inclusiv la realități demonstrabile. Astfel de oameni sînt ușor de manipulat, un concept pe care Tristan Harris, fostul etician de design al Google, îl numește „hacking cerebral“.

Democrațiile occidentale nu sînt pregătite să facă față acestei amenințări. SUA nu au un cadru legislativ efectiv pentru platformele Internet și nu au nici voința politică de a crea unul. Uniunea Europeană are atît un cadru legislativ, cît și voința politică, dar nici unul și nici alta nu sînt pe măsura acestei provocări. Sentința dată recent de UE în cazul Google – o amendă record de 2,7 miliarde de dolari pentru practici anticoncurențiale – a fost bine gîndită, dar subdimensionată. Google a făcut apel, iar investitorii săi au ridicat din umeri a nepăsare. Poate că e un bun început, dar, evident, nu e îndeajuns.

Ne aflăm într-un punct critic. Pentru un segment restrîns de utilizatori, gradul de conștientizare față de riscurile pe care îl presupun platformele Internet este în creștere. Dar convenabilitatea produselor oferite de aceste platforme și dependența psihologică față de ele sînt atît de mari încît s-ar putea să fie nevoie de o întreagă generație pentru a provoca o schimbare în rîndul utilizatorilor, la fel cum a fost și în cazul campaniei antifumat. Gradul de recunoaștere a efectului distructiv al monopolurilor platformelor asupra competiției și inovației sînt mai mari în UE decît în SUA, dar o strategie eficientă de reglementare lipsește de ambele părți. Gradul de conștientizare a faptului că platformele pot fi manipulate pentru a submina democrația este în creștere, dar guvernele occidentale nu au elaborat încă o strategie de apărare în fața acestui pericol.

Provocarea pe care o constituie monopolurile platformelor Internet necesită noi abordări, în plus față de aplicarea măsurilor antitrust. Trebuie să percepem aceste provocări ca pe o amenințare la adresa sănătății publice și să le combatem ca atare. O posibilitate ar fi să tratăm social media ca pe o amenințare similară tutunului și alcoolului, combinînd educația și reglementarea.

Amenințarea monopolurilor platformelor Internet ar trebui să fie o preocupare principală pentru participanții la în-tîlnirea Forumului Economic Mondial de la Davos. Pentru a restabili echilibrul în viețile noastre și pentru a reda speranța în politică, a sosit momentul să-i perturbăm pe perturbatori.

Roger McNamee este co-fondator al Elevations Partners și unul dintre primii investitori în Facebook, Google și Amazon.

traducere de Matei PLEŞU