Internetul la liber – cimilitura turcească
La începutul lunii septembrie, o dezbatere internaţională despre libertatea Internetului s-a concentrat asupra Turciei, o ţară în care restricţiile şi cenzura sînt în creştere.
Limitările accesului la Internet au devenit din ce în ce mai sufocante în Turcia. În data de 10 septembrie, parlamentul a votat – în cadrul unei deja existente legi – două articole care îi dau dreptul direcţiei Telecomunicaţiilor şi Comunicării (TIB, o agenţie de stat) de a restricţiona web-site-uri care publică materiale ce ar putea constitui un risc pentru siguranţa naţională şi pentru ordinea publică.
Aceeaşi autoritate, condusă de către un ofiţer al securităţii turce, ar putea obţine, fără un ordin al justiţiei, datele de trafic ale utilizatorilor de net. Acest lucru înseamnă că TIB va avea acces la istoricul web-site-urilor folosite de către utilizatorii de Internet şi va putea să stocheze informaţii precum adresele de e-mail ale utilizatorilor. „Prin aceste informaţii se pot afla detalii personale ale activităţilor online, ceea ce etichetează aceste acţiuni ca fiind de natură politică“ – afirmă reprezentanţi ai Human Rights Watch.
Un forum pentru (ne)guvernarea Internetului
Cu doar cîteva zile înaintea aprobării legii, două evenimente importante, despre soarta Internetului, au avut loc la Istanbul. Primul – Forumul pentru Guvernarea Internetului (IGF) – a avut loc între 2 –5 septembrie şi este organizat, de nouă ani, sub auspiciile Naţiunilor Unite, avînd ca scop principal aducerea, la masa discuţiilor, ai reprezentanţilor guvernului, ai companiilor private, ai societăţii civile (ONG-uri care se ocupă de politici privind Internetul). Cu toate acestea, alegerea Turciei – o ţară în care există măsuri restrictive asupra Internetului – ca ţară gazdă a evenimentului a fost aspru criticată de către suporterii libertăţii Internetului.
Pentru a putea discuta despre cenzura conţinutului paginilor web, punîndu-se accent în special pe Turcia (unde YouTube şi Twitter au fost blocate recent, timp de cîteva săptămîni, şi încă alte 50.000 de site-uri sînt încă şi în prezent inaccesibile), Asociaţia pentru un IT Alternativ, care reuneşte activişti turci, avocaţi şi academicieni, a redactat o propunere privind organizarea a patru work-shop-uri, în cadrul Forumului pentru Guvernarea Internetului. Propunerea a fost refuzată – motivul oficial fiind acela că work-shop-urile trebuie să aibă un scop mai larg, şi nu să facă referinţă la contextul existent într-o singură ţară. Astfel, subiectul cenzurii a ajuns să fie unul dintre cele mai puţin discutate probleme la acest forum.
Asociaţia pentru un IT Alternativ nu a boicotat totuşi forumul oficial, unde avea un stand şi vorbitori înregistraţi să ia cuvîntul la cîteva dintre dezbaterile din cadrul forumului. A organizat în schimb, între 4 şi 5 septembrie, un eveniment paralel, numit Forumul pentru Neguvernarea Internetului – IUF, pentru a vorbi despre problemele excluse din cadrul evenimentului iniţial, pornind chiar de la a dezbate conceptul de „guvernare“.
Într-adevăr, în timp ce o parte a societăţii aderă la IGF, oferind credibilitate structurii sale „mixte“ (oficiali guvernamentali, companii private şi ONG-uri), alţii sînt de părere că procesele care vor deriva din această componenţă, avînd în vedere diferenţele clare între resursele economice şi interesele actorilor participanţi, nu pot fi într-adevăr corecte în privinţa libertăţii utilizatorilor web – iar de aici derivă şi nevoia exprimată de IUF (Forumul pentru Neguvernarea Internetului) de a produce alternative la IGF (Forumul pentru Guvernarea Internetului), despre cum trebuie înţeles şi manageriat Internetul.
Internetul liber: o dezbatere deschisă
La IUF (Forumul pentru Neguvernarea Internetului), eveniment organizat cu doar cîteva mii de lire turceşti, au fost prezenţi mulţi activişti din diferite părţi ale lumii, inclusiv cei care veniseră iniţial pentru evenimentul oficial, IGF.
Dezbaterile s-au concentrat mai ales pe trei subiecte: revizuirea şi dezvoltarea conceptului de „guvernare“, pentru a da mai multă vizibilitate ONG-urilor, a întări legătura între participanţi şi a evita recăderea în structurile de tip ierarhic; cenzura paginilor de web şi a mecanismelor de control ale guvernanţilor, mecanisme realizate în colaborare cu companiile mari de IT; precauţiuni şi măsuri de a feri intimitatea în faţa acestor mecanisme a căror ţintă este violarea spaţiului privat.
În acest punct au fost organizate „reuniuni crypto“, pentru a discuta metode de incriptare a computerelor şi a comunicării. Asociaţia pentru un IT Alternativ şi Fundaţia Electronic Frontiers au prezentat site-uri precum KemGozlereSis.org.tr şi Prism-Break.org, în timp ce activiştii au menţionat https://help.riseup.net/ and https://securityinabox.org/.
Forumul pentru Guvernarea Internetului a organizat cîteva work-shop-uri, întîlniri şi dezbateri asupra mai multor chestiuni, precum securitatea cyber, posibilitatea tehnică de a aduce benzi mai largi pentru ţările în curs de dezvoltare şi libertatea de exprimare.
Un alt topic central a fost riscul de a pierde „neutralitatea“ web-ului, ceea ce ar îngădui provider-ilor să favorizeze viteza de conexiune pentru web-site-urile companiilor plătitoare, în detrimentul altora, făcînd astfel Internetul mai puţin sigur şi mai puţin liber. O altă problemă dezbătută la forum a fost legată de fragmentarea web-ului în instanţe naţionale şi network, proces care presupune cerinţe legale diferite şi limitări pentru fiecare caz în parte.
IGF a adus de asemenea în discuţie autorităţile care iau decizii în legătură cu Internetul, şi în primul rînd ICANN (Corporaţia de Internet pentru Repartizarea Numelor şi Numerelor), o organizaţie privată, nonprofit, condusă de Departamentul Comerţului din SUA, care a coordonat repartizarea domeniilor şi a adreselor IP, încă din 1998. După scandalul de spionaj care a implicat Autoritatea de Securitate Naţională din SUA, expus de către fostul agent CIA, Edward Snowden – care a demascat în ce mod Internetul a fost transformat într-o arie de spionaj global cu ajutorul marilor companii, precum Google, Facebook şi Microsoft –. preponderenţa SUA şi ICANN este, în mod serios, pusă sub semnul întrebării. S-a dezbătut, de asemenea, tot în cadrul forumului, propunerea de a transfera comunităţii internaţionale managementul acestei organizaţii.
Laboratorul turcesc
Deşi „guvernarea“ Internetului se referă la aproape 3 miliarde de utilizatori din întreaga lume, problema este discutată de doar cîteva mii de experţi, iar lipsa de rezultate concrete, după nouă ani de întîlniri IGF, ridică mari semne de întrebare asupra utilităţii acestui forum.
Faptul că un forum alternativ, ce vrea să unească vocile care cred în libertatea Internetului, a avut loc anul acesta în Turcia – unde Internetul şi media socială au jucat un rol principal în protestele din parcul Gezişi, privind acuzele de corupţie contra guvernului – este semnificativ. Nu există nici o coincidenţă în faptul că autorităţile turce au mărit măsurile de control asupra Internetului, devenind parte a legii 5651, chiar după acest eveniment.
„Sute de conturi Twitter au fost închise, reforma legii a fost justificată prin nevoia de a proteja intimitatea, dar aduceţi-vă aminte că o asemenea lege nu a existat în Turcia de zece ani“ a spus Ilden Dirini, de la Asociaţia pentru un IT Alernativ.
Potrivit activiştilor, guvernul Turciei a cumpărat de la NetClean şi Procera Networks (companii care vînd „produse de informaţii pe Internet“) programe care asigură un serviciu de filtrare a paginilor web, folosite pentru a cunoaşte profilul utilizatorilor şi pentru a le bloca accesul, dacă este necesar.
„Pot încetini şi controla servicii https sau VPN, iar statul va putea să-i depisteze pe cei care folosesc aceste servicii“ – a mai spus Dirini.
În timp ce activiştii se mobilizează deja în vederea organizării Forumului pentru Neguvernarea Internetului, anul viitor în Brazilia, la următorul Forum pentru Guvernarea Internetului, o altă contribuţie la dezbaterea privind cenzura pe Internet a venit din partea lui Julian Assange, care a participat la IUF într-o conferinţă video, de la Ambasada Ecuadorului, ţară în care este refugiat de doi ani.
Fondatorul Wikileaks a amintit că practicile de control asupra Internetului nu sînt decît o metodă de a-ţi fura singur căciula. „Dacă instalezi un sistem ca să-ţi spionezi propriii oameni, SUA şi alte ţări vor folosi acelaşi sistem ca să te spioneze pe tine. Tehnologia s-a schimbat în permanenţă şi ne-a influenţat viaţa, de cînd cu Revoluţia industrială. Provocarea din zilele noastre ar trebui să fie folosirea acestei tehnologii în beneficiul umanităţii.“
Fazila Mat este jurnalist, corespondent al „Osservatorio Balcani e Caucaso“.
traducere de Stela Giurgeanu
Acest articol face parte din Proiectul "Safety Net for European Journalists" (http://www.balcanicaucaso.org/) şi a fost realizat cu ajutorul Uniunii Europene. Conţinutul acestul articol intră sub responsabilitatea Osservatorio Balcani e Caucaso şi Dilema veche, şi nu trebuie considerat că ar reflecta în vreun fel opiniile Uniunii Europene.
Foto: wikimedia commons