În cursa pentru Casa Albă contează cum te închini
- interviu cu Molly WORTHEN -
O mare parte a creştinilor conservatori americani văd mormonismul ca pe o sectă necreştină, iar la urne le va fi greu să-şi lase la o parte prejudecăţile. Totuşi, dacă cîştigă primarele. Mitt Romney ar putea fi susţinut şi de evanghelicii care il urăsc pe Obama. Pînă la urmă, mormonii împărtăşesc valorile sociale ale evanghelicilor - a explicat Molly Worthen, expertă în religie.
Cît de importantă este religia candidaţilor în alegerile prezidenţiale americane?
Cel mai important factor la scrutinul de anul acesta va fi starea economiei. Americanii îl vor alege pe candidatul perceput drept capabil să scoată ţara din recesiune, dar judecata lor se va baza mai puţin pe propuneri de politici specifice şi mai mult pe un simţ visceral al încrederii în persoana respectivă. În ultimii ani, o resurgenţă a populismului în sînul dreptei americane a dus la o suspiciune mai mare faţă de experţii foarte educaţi, care sînt „deconectaţi de oamenii obişnuiţi“. Mai mult, să discuţi detalii obscure despre reforma fiscală sau crearea de joburi nu funcţionează bine în cursa pentru Casa Albă. Votanţii vor sloganuri catchy şi dovada că un candidat are bun-simţ, discernămînt şi un caracter bun. Iar imaginea religioasă a unui candidat este o componentă crucială pentru a cîştiga încrederea americanilor conservatori.
Cît contează că Mitt Romney, vîrful de pluton pentru nominalizarea republicană, sau contracandidatul său Huntsman sînt mormoni?
Religia lui Romney contează. O mare parte a creştinilor conservatori văd mormonismul ca pe o sectă necreştină şi le va fi greu să-şi lase la o parte prejudecăţile, la urne. Dar liderii lor sînt mai pragmatici. La fel cum liderii evanghelici din anii ’70 şi-au depăşit profunda neîncredere în Roma şi au cooperat cu catolicii pentru realizarea unor obiective comune, precum interzicerea avorturilor, astăzi mulţi dintre ei recunosc că mormonii împărtăşesc valorile sociale ale evanghelicilor. Dacă Romney obţine nominalizarea, liderii evanghelici îi vor convinge pe mulţi dintre aderenţii lor să treacă cu vederea religia lui – iar ura lor faţă de Obama ar putea să fie mai puternică decît suspiciunile lor faţă de mormonism. Dar religia sa nu este singurul motiv pentru care conservatorii au îndoieli în privinţa lui Romney. Mai tare îi îngrijorează că nu este destul de conservator. Chiar dacă şi-a adaptat retorica la mesaje de tip Tea Party, el este în continuare cunoscut ca pionierul unui sistem de sănătate public care a inspirat principalul lor proiect-duşman – „ObamaCare“. În cazul lui Huntsman, moderaţia lui politică, nu religia mormonă, îi scufundă candidatura. În plus, el este un mormon nepracticant, în comparaţie cu Romney.
Potrivit unui recent studiu, realizat de Public Religion Research Institute, doar 4 din 10 americani ştiu că Romney este mormon. Cum se explică asta? Care este atitudinea dominantă faţă de mormonism în societatea americană?
Atitudinile faţă de mormonism se schimbă. Show-uri populare de televiziune, precum Big Love, pun mormonismul într-o lumină favorabilă, o susţinută campanie de PR a Bisericii mormone înseşi accentuează punctele ce o apropie de alte forme de creştinism, iar contactele personale, de prietenie şi vecinătate, dintre mormoni şi ceilalţi s-au înmulţit. Mormonii se apropie de mainstream. Dar încă n-au ajuns acolo. Americanii de dreapta şi de stînga rămîn sceptici faţă de o Biserică ce combină credinţa cu practici secrete şi cîteodată autoritare. Faptul că doar 4 americani din 10 sînt conştienţi de religia lui Romney astăzi demonstrează mai degrabă apatia generală a americanilor şi ignoranţa lor în primele luni de alegeri, decît o indiferenţă faţă de religia candidaţilor. Dacă Romney cîştigă nominalizarea, americanii vor vorbi despre credinţa lui.
Are Rick Perry un avantaj faţă de contracandidaţi pentru că este evanghelic?
Confesiunea creştin-evanghelică a lui Perry este un avantaj politic, dar establishment-ul evanghelic nu s-a strîns în spatele lui din cauza gafelor sale recente din dezbaterile publice, care au afectat încrederea în capacitatea sa de a cîştiga vastul bazin electoral al centrului moderat.
Ce impact ar putea să aibă religia mormonă asupra acţiunilor de politică externă, în cazul în care Mitt Romney sau Jon Huntsman ar ajunge preşedinte al SUA?
Biserica mormonă a construit o societate autosuficientă, în deşertul Utah, şi a convertit milioane de oameni din toată lumea. Mormonii n-ar fi reuşit asta fără o doză puternică de pragmatism şi o mare capacitate de adaptare a unora dintre credinţele lor la vremurile schimbătoare. Huntsman şi Romney au demonstrat de-a lungul carierei lor, în politică şi business, că, în ciuda retoricii partizane cerute de campania electorală, ei sînt realişti, a căror experienţă internaţională şi prudenţă împiedică marile strategii ideologice. Dacă unul dintre ei este ales, e puţin probabil să fim martorii unui nou război ideologic în stilul George W. Bush.
Molly Worthen şi-a susţinut doctoratul la Yale University cu o teză despre istoria religiei în America; predă istoria religiilor la Universitatea din Toronto. În prezent, lucrează la o carte despre evanghelicii din SUA.
a consemnat Matei DOBROVIE
Citeşte şi Cursa mormonilor
pagină realizată cu sprijinul Foreign Policy România