Puls online

O armă împotriva sistemului corupt. O şansă la democraţie. Vocea poporului. Schimbarea pe care o vor toţi românii. Spune şi tu, îndrăzneşte şi tu, scrie o petiţie online şi tu. "Exprimă-ţi opinia liber." Şi tu te poţi alătura mişcării re-revoluţionare (redundante). Poţi interacţiona cu cei mai influenţi oameni, cei care iau în mînă frîiele şi conduc sistemul! Şi totul, prin înşiruirea unor doleanţe care să atingă inima celorlalţi neputincioşi în faţa sistemului şi o validare de cont, la un clik distanţă de putere. Cam cu aceste idei de viaţă naive vine românul să întocmească o petiţie online. Iar dacă e patriot adevărat, le semnează şi pe cele ale semenilor săi, întru schimbarea din urmă. La ora actuală, există 1885 de petiţii online pe www. petitieonline.ro. 1885 de petiţii, dintre care doar 4 realizate. Iar acestea sînt chiar hilare. Prima este reintroducerea taxei speciale pentru ciclişti la Telegondola Sinaia; revenirea unui artist multipremiat în România, Vitas (?), interzicerea fumatului în Iulius Mall din Timişoara " eco, aşa. Cea care m-a pus relativ pe gînduri, cu un zîmbet încurcat pe faţă, este următoarea situaţie (tipică): localnicii din comuna Marginea, Suceava, au construit un pod de lemn, într-o singură zi, pentru a nu mai fi îngreunat traficul. Autorităţile, destul de ridiculizate în urma acestei acţiuni, au luat măsuri, dar nu de a le mulţumi, ci de a-i "recompensa" cu urmărire penală şi posibilitatea de a face între 1 şi 3 ani de închisoare, pentru ilegalitatea comisă... Aşa că o fundaţie a pus mîna pe mouse şi a întocmit o petiţie pentru apărarea societăţii civile. Se pare că a fost de bun augur. Nu neg, unele chiar sînt legate de teme de interes, dar nimeni nu va schimba lucruri care îi slăbesc buzunarele sau care nu respectă normele UE. Cele mai semnate sînt cele legate de problema abuzului sexual faţă de minori, de CODEX ALIMENTARIUS (interzicerea alternativelor în domeniul sănătăţii, cum sînt terapiile naturiste), de intro-ducerea tichetelor de sănătate cu care oamenii nu sînt de acord. Se pare că unii doresc să aibă alocaţie şi copiii de peste 18 ani, fără să se menţioneze şi vîrsta maximă. Sîntem noi copii în sinea noastră, dar fără alocaţie. Bineînţeles, mai este votată petiţia pentru înlăturarea lui Becali de la Steaua, neobligativitatea introducerii cipului electronic şi reintroducerea celebrelor grile cu variante de răspuns pentru Universitatea "Spiru Haret". În mare parte, oamenii chiar ajung să propună idei pentru rezolvarea unor probleme minore sau majore, de la aruncatul gunoaielor pe jos, salvarea unor muzee sau biblioteci importante, la fluidizarea traficului în Bucureşti. Problema e că multe dintre aceste soluţii propuse sînt cunoscute de către cei care se ocupă de asta. Există şi o petiţie împotriva concursului Radio Zu " "Love Hotel", în care 50 de cupluri luptă să conceapă un copil pentru 10.000 de euro, într-o cameră de hotel din Bucureşti, pe motivul că este o înjosire. Bineînţeles, a apărut şi o petiţie ca răspuns (!) la cea existentă, în care autorul este acuzat de o acţiune comunistă, pentru că "aroganţa Zu" este binevenită pentru cei care îşi doresc un copil. Adică petiţie contra petiţie. Navigînd printre paginile întregi de dorinţe sufocate ale oamenilor, am dat şi de unele mofturi, să zic aşa. Unii vor arome noi de Mountain Dew în România, alţii vor să comemoreze amintirea lui MJ, desemnînd o stradă cu numele lui. Multe petiţii cer introducerea anumitor posturi TV în grila de programe. Pe post de petiţie, s-a înfiinţat o altă comunitate gen spunesitu.ro: "Români cu bun-simţ". Jucătorii de bun-simţ, însă, vor o lume specială de admini vs playeri de pe triburile.ro. OTV-ul trebuie desfiinţat ca de obicei, iar Mircea Badea cică trebuie ales preşedinte al ţării. Se mai cere fervent refabricarea îngheţatei Polar, un NU mare ştirilor de la ora 5. Bineînţeles, se vrea legalizarea drogurilor uşoare, castrarea violatorilor ca măsură de pedeapsă, dar şi o zi a împăcării în România. Cam cu aceste idei de viaţă originale vine românul să întocmească o petiţie online. I se pare lui că nu prea mai merge ţara asta bine, că poate cei de la conducere nu sînt conştienţi de consecinţele unor acţiuni luate şi că "uită" de popor. I se mai pare românului că prea se cer bani pentru orice, prea se ţine tare sistemul universitar, prea nu se apreciază adevăratele voci internaţionale, chiar şi după moartea glasului. I se mai pare că lucrurile uşoare se rezolvă de la sine, că cele grele se rezolvă de la sine şi că are cine să asculte măcar. Vocea oamenilor sună a disperare.