Novitale din afară

6 martie 2013   IERI CU VEDERE SPRE AZI

Gazetele din România primei modernităţi se interesează, cu precădere, de evenimentele internaţionale. Orice gazetă aţi deschide, de la începutul secolului al XIX-lea – că este Albina Românească sau Curierul Românesc, că este Cantor de Avis sau Vestitorul Românesc –, articolele referitoare la lumea din jur sînt predominante. Rusia, Franţa, Anglia, Prusia, Sardinia sau Imperiul Otoman ocupă primele pagini, zi de zi. Informaţiile sînt luate de pe scena politică, cu accent pe războaie sau revolte, pe schimbări politice, pe detalii de interes general, pe viaţa spectaculoasă a regilor şi a reginelor, a împăraţilor şi a împărăteselor.

De pildă, Albina Românească deschide anul 1846 cu prezentarea slujbei de Anul Nou: „la ocazia anului nou, Prea Sfântul Mitropolit Meletie au serbat în biserica catedrală o liturghie solonelă“, cu urările la domn şi consuli. Dar urmează imediat „novitalele din afară“. Se înştiinţează publicul cititor din Iaşi că „Excelenţa Sa Reşid Paşa“ sosise la Constantinopol încă din 17 decembrie (1845) şi fusese primit cu „ţeremoniile cuvenite la seraiu“. Că tot pe atunci fusese ales un nou patriarh, în persoana „Prea Sfîntului Antimos, Arhiepiscop de Efesus“, care s-a simţit dator să facă „la Poartă a sa vizită solonelă“. Sau că fusese prins şi adus din Siria „cunoscutul şef al Druzilor, Hamud-aba-Nekad“, căruia i se „împută omorîrea călugărului catolic Padra Carlo“ şi care ar fi prădat o serie de mînăstiri din Liban. Drept pentru care, „se va supune la pedeapsă“.

De la Paris soseşte ştirea că Ibrahim Paşa se afla încă din 1 decembrie la băile „de Vernet“, şi că sesiunea Camerei Deputaţilor s-a „deschis în 15/27 decembrie, la un ceas după amează-zi, favorit de timpul cel mai frumos“; de la Sankt-Petersburg se află că Neva îngheţase încă de la 13 decembrie, cînd termometrul scăzuse sub 9° R, ceea ce a făcut posibil ca „ieri dimineaţă“ (care ieri?) „pedestrii putea trece peste rîu“; de la Viena se transmite ştirea despre călătoriile împăratului Rusiei, care ar fi părăsit Veneţia pentru a se opri la Bruk, şi mai i se spune cititorului că acesta se află la Glogniţ – „astăzi dimineaţă în 18/30 (decembrie) au urmat călătoria sa pe drumul de fer pe la Glogniţ, unde Măria Sa au prînzit şi înaintînd călătoria, astăzi sara, pe la 8 ceasuri au sosit în astă capitală sub nume de generalul Romanof şi au tras la palatul ambasadei Rosiene“ (în numărul din 3 ianuarie 1846).

Tot din numărul din ianuarie, „moldaveanul“ abonat află de marele bal dat de nobilimea Gruziei la „Tiflis, în zilele din urmă a lunii noiembrie“, pentru a sărbători „fericita înturnare a preţiosului guvernator prinţul Voronţov şi soţia sa, în urma glorioasei campanii sevărşite cu atîta trofee sîngeroase.“ Este vorba, aici, de prinţul Mihail Voronţov, numit guvernator al Caucazului, plecat să „civilizeze“ cu forţa naţiile întîlnite în cale. Or, notorietatea sa întrece orice altă personalitate a epocii, astfel încît moldovenii sînt avizi să afle veşti noi. Se întrevede, din această ştire, şi o oarecare spaimă de cel ce a fost cîndva prin preajmă, cînd cu războiul din 1828–1829: „de cîteva săptămîni nu s-au publicat aice nici un buletin despre starea lucrărilor din Caucaz, din care se poate închee... că n-au urmat nimic însemnătoriu pe scena resboiului. Aice nu se ştie nimic despre oarecare nenorociri ce spun Taimesul şi Jurnalul de Deba că ar fi suferit resboitorii nostri în surprinderea forteţelor de acolo.“ Doar „închipuiri“ ale englezilor de la Times, scrie la Albina Românească, din moment ce la Iaşi nu s-a aflat de atîta vreme nimic. Ni se descoperă, astfel, sursele de pe unde îşi culeg gazetarii de la Albina Românească informaţiile, şi deseori, traduc fără mare pricepere articolele considerate importante. Cum se întîmplă cu marea „protestaţiune a partidei ministeriale“ – contra căsătoriei prinţesei Isabela a Spaniei cu contele Trapani – eveniment preluat din El Tiempo (din 15 ianuarie 1846) şi de unde aflăm că „mădularii majorităţii se disputară între sine şi cu miniştri dacă protestaţia ar fi măsurată şi dacă la timp.“

Toate aceste articole ţin la curent o elită educată cu evenimentele de pe scena europeană. Se fac uneori referinţe la starea de fapt din America, China, Tahiti sau chiar îndepărtata Japonie. Dar evenimentele mari, subiectele importante nu pot fi decît în lumea asta mică a Europei, care la acea dată însemna Paris, Viena, Berlin şi, din cînd în cînd, Londra. Pentru că spre această lume se visează şi, mai ales, spre această lume se călătoreşte. Novitale sînt considerate şi ştirile care vin dinspre Sankt Petersburg şi Constantinopol, două puteri cu care Moldova, la acea dată, avea relaţii speciale.

Astăzi, raportul s-a inversat considerabil: lumea din afară ne interesează din ce în ce mai puţin, căci evenimentele mioritice ne ţin mai tot timpul ocupaţi.

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2012 i-a apărut la Humanitas cartea În şalvari şi cu işlic. Biserică, sexualitate şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea.

Mai multe