De la Primărie

9 martie 2008   IERI CU VEDERE SPRE AZI

După ce semnalasem, la rîndul meu, ceea ce anunţase ziarul Gândul din 28 ianuarie, întocmirea unui studiu-pilot care stabileşte limitele îngăduite intervenţiilor de construcţie şi amenajare a imobilelor în anumite zone protejate din centrul Capitalei, am primit de la Primărie informaţii suplimentare. Îmi fac datoria de a comunica mai departe aceste lămuriri, obţinute pe adresa electronică presa@bucuresti-primaria.ro. Planul urbanistic general (PUG) cuprinde 114 zone protejate, din care 12 au fost avute în vedere de această documentaţie, la care se lucrează din 2005. Acestea sînt Calea Griviţei, B-dul Lascăr Catargiu, Str. Icoanei, Zona Mornand, B-dul Magheru, Labirint, Vatra Luminoasă, Parcul Filipescu, parcelarea Bonaparte-Mora, parcelarea UCB, parcelarea Domenii, Str. Căderea Bastiliei. Alegerea zonelor a urmărit enclave de caracter diferit spre a realiza un eşantion reprezentativ ca epoci şi stiluri. Au participat la elaborarea studiului 18 arhitecţi, urbanişti şi istorici ai arhitecturii, asistaţi de încă 20 de studenţi din anul V, care aveau aşadar oarecare practică în domeniu. UCB (Uzina Comunală Bucureşti) indică în codul memoriei unei vîrste sau unei specialităţi cartierul de vile construit de arhitectul Octav Doicescu spre sfîrşitul perioadei interbelice, în vecinătatea parcului care se cheamă azi Bordei şi mîine, poate, Constanda, dacă va mai rămîne ceva din el. De asemenea, pentru bucureştenii mai vechi, "Bonaparte" era numele şoselei care leagă Piaţa Victoriei de Ştefan cel Mare, pînă cînd comuniştii au botezat-o Ilie Pintilie, ceea ce-l făcea pe Păstorel Teodoreanu să glumească despre "Ilie Bonaparte sau Napoleon Pintilie". Din 1990, cineva a căutat în cartea de istorie şi a găsit că Iancu de Hunedoara n-avea stradă în Bucureşti, drept care a fost împroprietărit acolo. "Mora" e Dr. Grigore Mora, stradă la limita parcului Filipescu, care ajunge pînă în Dorobanţi, unde cărămidăria Cerchez se găsea pe locul pe care se întind astăzi clădirile Televiziunii. Studiul alcătuit de un colectiv condus de dna prof. Anca Brătuleanu, şefa catedrei de Istorie şi Teorie a Arhitecturii de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", a luat în consideraţie valoarea culturală, urbanistică şi arhitecturală a imobilelor din cartierele menţionate. Acestea au fost grupate în patru categorii din punctul de vedere al conservării recomandate. Sînt mai întîi edificiile deja clasate ca monumente istorice, pentru care conservarea este obligatorie, apoi cele care ar merita să fie adăugate listei oficiale şi la care se impune un grad mare de protecţie. O conservare parţială este soluţia de compromis (de exemplu, păstrarea unei faţade) în cazul unor case de interes mediu. Acordul autorităţilor rămîne şi acolo necesar. În sfîrşit, există şi gradul IV, pentru clădiri a căror transformare sau chiar demolare este permisă, cu condiţia de a fi aprobată de Direcţia Patrimoniului Cultural din Primărie. Operaţia de inventariere a fost necesară pentru a limita posibilitatea de alterare sau distrugere a patrimoniului arhitectural şi urbanistic. În faza actuală, materialul care va fi înaintat spre sancţionare Consiliului General al Municipiului Bucureşti a fost acceptat de Comisia tehnică de urbanism a Primăriei şi a primit avizul ministerelor de resort: al Culturii şi al Lucrărilor Publice. Urmează dezbaterea publică, în spiritul cel mai democratic. Cei care au ceva de spus în această privinţă sînt invitaţi să ia parte la această discuţie pe site-ul www.prmb.ro. Nu pierdeţi ocazia de a participa la acest exerciţiu de autoguvernare a oraşului nostru! Cred că este prima oară cînd bucureştenii sînt întrebaţi cum vor să arate decorul în mijlocul căruia trăiesc, cît şi unde să fie înnoit, ce vor să păstreze din feţele pe care Capitala le-a schimbat succesiv. P.S. Ritmul de înscriere pe lista monumentelor istorice a fost extrem de rapid în 1990-1991, apoi a încetinit şi, în ultima vreme, se oprise (2626 de elemente în 2004). Doar la ultimele sale şedinţe, Comisia Naţională a Monumentelor a introdus de urgenţă pe listă două case. Una, pe str. Visarion, nr. 9, prea tîrziu, dar cealaltă, în Piaţa Romană, nr.7, la timp pentru a o salva.

Mai multe