Continentalul din Cluj

30 martie 2010 IERI CU VEDERE SPRE AZI

În plin centru al Clujului, la intersecţia străzilor Napoca şi Universităţii cu Piaţa Unirii se înalţă o clădire maiestuoasă, intrată în memoria vizual-afectivă a localnicilor şi a turiştilor care parcurg „zona zero“ a oraşului.

Construit între 1893-1894, după planurile arhitectului maghiar Pákei Lajos, edificiul se înscrie în programul arhitectural al perioadei dualismului austro-ungar, care a dat Clujului înfăţişarea sa actuală. Botezat cu numele exotic de New York, acest imobil a fost gîndit de la început cu destinaţia de hotel, avînd la momentul inaugurării sale din 1895 o capacitate de cazare de 110 paturi. Camerele se grupau în jurul unei curţi interioare, gradul lor de confort variind în funcţie de orientare – spre stradă sau spre curte –, cele mai luxoase fiind plasate pe laturile de est şi de nord ale clădirii (Gheorghe Vais, Clujul eclectic, programe de arhitectură în perioada dualistă 1867-1918, UT Press, 2009, pp. 112-113).

Arhitectul a prevăzut la parter un spaţiu generos, cu ferestre largi şi decor în stil eclectic, luxos, în care s-au instalat o cafenea şi un restaurant, devenite foarte repede unele dintre cele mai populare locuri de întîlnire ale protipendadei locale. Cărţile poştale privind Clujul sfîrşitului de secol XIX şi primei jumătăţi a secolului al XX-lea numără printre imaginile lor emblematice Hotelul New York şi a sa cafenea. Aici s-au făcut şi desfăcut intrigi politice, poveşti de amor, şi s-au organizat uneori banchete pentru oaspeţii străini veniţi în vizită la Universitate – care se află la circa 300-350 de metri de hotel. Cafeneaua Hotelului New York a găzduit şi întîlnirile literar-filozofice dintre Cezar Petrescu şi colegii săi, în urma cărora s-a născut, în anul 1921, revista Gîndirea. O placă fixată pe clădire în 2001 stă mărturie în marmură despre acest important eveniment cultural, consfinţind încă o dată valoarea clădirii.

În anii comunismului, hotelul şi-a schimbat numele din New York în Continental, intrînd în lanţul hotelier cu acelaşi nume. La fel ca şi confratele său omonim din Bucureşti, Continentalul clujean era considerat unul dintre locurile cele mai selecte în care te puteai caza, şi tot la fel ca în Bucureşti, circulă poveşti despre securiştii care îi supravegheau pe străinii aflaţi în trecere pe aici. În timpul Revoluţiei din 1989, hotelul a privit tăcut şi neputincios cum zburau gloanţele, din cafeneaua lui ieşind Călin Nemeş şi alţi protestatari care au fost răniţi sau omorîţi în Cluj în acele zile tulburi. Un monument amplasat la mică distanţă de hotel marchează astăzi sacrificiul celor ucişi în Piaţa Unirii, iar pelicula fotografică a păstrat cîteva imagini ale confruntării dintre armată şi revoluţionari.

Perioada postcomunistă a adus cu sine multe transformări în viaţa Hotelului Continental. Pentru o vreme, el a continuat să funcţioneze conform destinaţiei iniţiale, găzduind şi familia regală a României la una din primele sale vizite în urbea de pe Someş de după 1990. S-a reluat şi tradiţia banchetelor şi pot spune cu mîndrie că mă număr printre generaţiile de studenţi care şi-au sărbătorit aici absolvirea. Din 2004, clădirea Hotelului Continental figurează în lista monumentelor istorice din judeţ, sub numărul CJ-II-m-B-07436.

În anul 2005, hotelul a fost cumpărat de către Societatea Ardeleană din Alba-Iulia, administrată de omul de afaceri Dorel Tamaş. După intrarea în proprietate privată, activitatea hotelieră a încetat, dar au fost elaborate planuri ambiţioase de restaurare şi transformare a imobilului. În anul 2008, presa locală anunţa că aveau să fie demarate lucrări menite să prefacă fostul Continental într-un centru comercial modern, spaţiile destinate magazinelor urmînd să ocupe în jur de 3000 m2. Investiţia era estimată la valoarea de 5,5-6 milioane de euro, la parter urmînd a fi reamenajate o cafenea şi un restaurant. La rîndul său, profitul care s-ar fi obţinut în urma vînzării noilor galerii de shopping din centrul Clujului era evaluat la circa 15 milioane de euro.

Pînă în prezent însă, clădirea Continentalului a rămas goală şi neutilizată, frumuseţea de altădată ofilindu-se odată cu trecerea timpului. Toţi cei care trec zilnic prin dreptul ei pot totuşi afla multe informaţii despre evenimentele cultural-mondene din oraş, privind posterele lipite pe vitrinele fostei cafenele. Culorile lor vii ascund degradarea şi ne fac să sperăm că, la un moment dat, nu iremediabil de tîrziu, vom citi şi un afiş care să-i înştiinţeze pe clujeni că acest imobil istoric îşi va redeschide porţile pentru ei, ca un loc de prim rang în urbanistica oraşului.
Ana-Maria Stan este doctor în istorie şi cercetător la Muzeul Universităţii „Babeş-Bolyai“.