Frumoasa fără trup: Mass-media din România la vremea pandemiei
Pe 16 martie, România a declarat starea de urgență pentru a controla efectele pandemiei de COVID-19. Decretul prezidențial prin care se instaura starea de urgență prezenta explicit drepturile pe care măsurile excepționale luate în această perioadă le vor putea limita. Deși nu se afla pe lista acestor drepturi, libera exprimare a fost puternic restricționată. Decretul a creat tuturor instituțiilor și autorităților publice, dar și entităților private obligația de a contribui „la campania de informare publică privind măsurile adoptate și activitățile desfășurate la nivel național” [1]. Decretul împuternicește organismul de reglementare în comunicații, ANCOM, să elimine publicațiile online care diseminează știri false (judecate ca atare de către Ministerul Afacerilor Interne, în baza unor criterii netransparente) și dublează termenele în care se răspunde cererilor de informații publice. În ciuda caracterului evident restrictiv al acestor măsuri, se pare că libertatea de exprimare n-a fost un drept suficient de important pentru a fi menționat ca atare în textul decretului.
Cînd Suceava a fost declarată focarul unui „accident epidemiologic” - cu aproape o tremie din cazurile de îmbolnăvire din întreaga țară - orașul a intrat în carantină cu totul. Nimeni nu avea voie să intre și să iasă din oraș. S-au făcut cîteva excepții pentru oamenii ale căror profesii depindeau de accesul în oraș: cei cu activități economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securității naționale, sanitar, al administrației publice locale, în serviciile de utilitate publică și altele asemenea [2]. Încă o dată, jurnaliștii lipsesc de pe lista celor care au nevoie de libertate de mișcare. Ca și cum meseria lor ar fi neimportantă pentru eforturile de stăvilire a pandemiei.
Ziarele se plîng că factorii poștali nu mai ajung cu ziarele la abonați, ceea ce lovește și mai tare presa tipărită, care se afla deja în suferință din cauza restricțiilor de circulație impuse cetățenilor care obișnuiau să-și cumpere ziarul de la chioșc. Și aceasta în perioada de reînnoire a abonamentelor și fără un preaviz dat caselor editoriale. Abonamentele sînt frecvente în special în zona rurală, unde populația se află deja în risc de precaritate informațională. Din nou, mass-media pare lipsită de importanță. Chiar și pentru Poșta Română.
În săptămînile de început ale stării de urgență, pentru a ușura efectele carantinei asupra economiei, Guvernul a decis să înființeze un fond pentru șomajul tehnic, care să susțină companiile forțate să-și reducă sau să-și înceteze activitatea pe durata epidemiei. Fondul poate a oferit o gură de aer proaspăt pentru unele industrii, dar n-a fost de nici un folos pentru mass-media. Companiile de media nu își pot trimite angajații acasă pur și simplu. Dimpotrivă, nevoia de informație corectă, la zi și ușor de înțeles a fost mai mare ca niciodată și mass-media a fost instrumentală în circularea ei - ba chiar obligată să o facă, în virtutea decretului.
În acest timp, românii în autoizolare par să stea lipiți de canalele mass-media - și pe bună dreptate. Televiziunile au recîștigat în martie 400.000 de telespectatori, aproape jumătate din milionul pierdut în ultimii cinci ani [3]. Politicienii de vîrf, de la președinte în jos, fac turul televiziunilor, zi și noapte, prezentînd și explicîndu-și deciziile și acțiunile în fața poporului. Traficul de internet fix a crescut cu 28% în prima lună a restricțiilor stării de urgență [4]. Cu toate acestea, măsurile de sprijin pentru presă întîrzie - să zicem așa, ca să ne păstrăm optimismul.
Aceste exemple demonstrează că, în pofida rolului crucial pe care îl joacă în informarea publicului, în menținerea echilibrului în societate, în salvarea de vieți, presa nu pare a fi pe radarul autorităților române. Este ca și cum oamenii se bucură de beneficiile mass-media, dar nu-i înțeleg funcționarea și modelul de business, detaliile și resorturile. Presa din România seamănă foarte tare cu Frumoasa fără trup din poveste: mult iubită și rîvnită, niciodată cuprinsă.
Ioana Avădani este președintele Centrului pentru Jurnalism Independent.
------------------------------------------------------------------------------------
[3] https://www.paginademedia.ro/2020/04/consum-tv-stare-de-urgenta-crestere
[4] https://www.ancom.ro/consumul-de-internet-n-cre537tere-n-contextul-starii-de-urgen539a_6261