Fără somn

3 august 2016   Societate

Liniștea e aproape de perfecțiune. Iese cînd și cînd din țiuitul absolut pentru că e spartă de cîteva sunete care o fac cu atît mai apăsătoare atunci cînd ele contenesc. Un țîrîit îndepărtat de greiere în ritm dactilic. Țîr-țîr-țîr, Țîr-țîr-țîr… se chinuie creatura asta mică. Primul țîrîit e puternic, apoi greierele pare că se sperie de propriul glas și scade intensitatea pe următoarele două. Apoi iar se îmbărbătează și iar se sperie… Țîr-țîr-țîr, Țîr-țîr-țîr. Îți ard ochii în cap. Îți vine să te duci să-i zdrobești micul trup chitinos sub papuci, să-i rupi capul pe care tremură antenele pitice și să-i privești piciorușele zbătîndu-se nevolnic minute bune după aceea. Îți vine să-i smulgi aripile încetișor, sadic, și să-l lași acolo în suferință. Dactilii scîrțîiți îi dau înainte în liniștea nopții. 

Țîrîitul devine liniștea și ajungi să te concentrezi pe alte zgomote care sparg noaptea smolită și fierbinte a orașului. Un curajos își ambalează la maximum motocicleta pe bulevardul acum gol. Motorul îți urlă cîteva secunde în coșul pieptului și în vîrful creierilor, îți scurtcircuitează apoi glanda pineală uscată, cu toată melatonina secată, și se îndepărtează spre celălalt capăt al orașului. Îți pare că îl mai auzi cum merge încă minute bune după aia, îl urmărești pe motociclist cu mintea pînă hăt, în Berceni. 

Între timp, greierele a tăcut, poate că a fost mîncat de altă creatură, poate că a obosit, poate că în sfîrșit măcar el a adormit. În locul lui tăcerea e sfîșiată înfiorător de urletele unor motani aflați în plină confruntare sub felinarul din stradă. Spinarea încovoiată a unuia desenează un arc cu zimți ca ai unui dinozaur pitic. Coada e și ea înfoiată și curbată. Urechile pe spate, lipite de cap. Fix în nasul lui stă un alt motan, un cumătru bicolor de la casa vecină. Ăsta zbiară de parcă vine sfîrșitul lumii, urlă ca o harpie descreierată, stai și te gîndești cum naiba pot ieși asemenea orori din pieptuțurile astea blănoase și torcătoare? Ce mecanism înfiorător face ca țipetele astea să semene în același timp cu plînsul unui bebeluș diavolesc, cu o mezzosoprană înfuriată pînă peste poate și cu un iodler cîntat de însuși Hades, chinuit de negre talente acolo jos, la el? Un bețiv singuratic se alătură zgomotelor nopții. Bălmăjește ceva, cîntă apoi cîteva măsuri, iar bălmăjește. Torpoarea alcoolului îl face melancolic și-i place să-și audă glasul în creierii nopții. „Taci dracului din gură, fire-ai al dracului de distrus!“, izbucnește de la un geam vocea altui insomniac mai nervos ca tine. 

Căci sînteți într-o sectă, voi ăștia care v-ați pierdut definitiv somnul. Vouă vă ard ochii în crucea nopții atunci cînd toată lumea e în REM. Pe voi vă încearcă toate gîndurile pămîntului cînd vă întoarceți fără de speranță de pe o parte pe alta și chemați cu ardoare ca măcar o fărîmă de somn să vă învăluie cald și molatic capetele dureroase și grele. 

Voi sînteți paznicii celorlalți, cucuvelele orașului, momîi bîntuitoare. La două jumate noaptea, un documentar pe Discovery despre niște flamingo roz cu glasuri oribile. Pe National Geographic, niște papagali tricolori mănîncă pămînt cu sare și minerale, smuls de pe o coastă abruptă. Pe Facebook e la fel de multă plictiseală; doar un fezandat pe vreo terasă oarecare mai pune niște poze tremurate cu un pahar de ceva și cu scrumiera arhiplină, și scrie aglutinat un status neclar de care o să-i fie rușine a doua zi. Ridici greu supertomul autorului pe care îl citești deja de cîteva zile bune, în încercarea de a face ceva util cu noaptea pe cale de a fi irosită, dar coșmarurile bunului scriitor te deprimă mai tare. 

Voi sînteți secta de zombi ai ora­șu­lui. În nopțile fierbinți de vară, voi sînteți niște Illuminati care se pregătesc să dea piept cu chimia distrusă a ritmului circadian. Forma ceto, forma enol, ciclobarbital, amobarbital, fenobarbital. Paharul cu lapte cald e pentru pisoi, voi, Illuminati cu ochii în triunghi de ceară topită sînteți deja pe marginea prăpastiei. Orașul negru cască o burtă flămîndă. În ea luciți voi, ca licuricii. 

Selma Iusuf este jurnalistă, re­dac­tor șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

Mai multe