Dueluri, delfini şi papioane – serial de legi absurde

2 septembrie 2015   Societate

Simţim adesea că legile sînt absurde, dar, cînd sîntem provocaţi să venim cu dovezi, trebuie să căutăm acul absurdului în carul cu fîn legislativ. Nu-i o sarcină uşoară, absurdul cu articol şi alineat se ascunde cu dibăcie printre ordonanţe, hotărîri şi ditamai legile, iar volumul birocraţiei e, probabil, infinit. Doar la o simplă căutare pe portalul legislativ al Ministerului Justiţiei, legislatie.just.ro, a actelor intrate în vigoare doar în anul 2015, apar 4878 de rezultate. Continuăm serialul de legi absurde cu acest al cincilea episod în care inventariem nişte prevederi legale (vechi, noi) care au de-a face cu onoarea. 

Reduceri de vară la gradele de general 

Cîţiva parlamentari s-au gîndit în această vară să scoată la vînzare nişte grade militare. Ce mai aveau şi ei prin casă. Un fel de

Au găsit şi un sistem drăguţ, să nu fie chiar ca la Piaţa Obor: faci o donaţie la armată şi primeşti un cadou pentru deranj. Desigur, în funcţie de cît de mare e deranjul tău. Dacă nu te simţi prea darnic şi dai doar 100 de euro, primeşti o diplomă. Cu cît mîna e mai largă, cu atît gradul e mai ridicat:

● 1000-5000 de euro, cel puţin 5 ani – grad de subofiţer în rezervă;

● 5000-10.000 de euro, pe timp de 7 ani – grad de ofiţer inferior în rezervă;

● 10.000-50.000 de euro, pe timp de 9 ani – grad de ofiţer superior în rezervă;

● 50.000 de euro, timp de 12 ani – grad de general în rezervă.

Proiectul de lege este acum la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor. El a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, cu menţiunea că nu este precizată procedura prin care s-ar putea face aceste „donaţii“. 

N-ai carte, ai cruce 

La capitolul distincţii acordate de stat, merită pomenit şi Ordinul „Serviciul Credincios“, în componenţa cărui găsim atît o Cruce, cît şi o Medalie Naţională. Cele două decoraţii se oferă pentru aceleaşi merite – la 1878, cînd au fost întemeiate de Carol I, decoraţiile se acordau pentru „serviciile civile şi militare aduse Statului în toate ramurile activităţii publice“. De ce sînt două atunci? Crucea e pentru cei fără studii superioare, iar ordinul pentru cei cu studii. Pentru că serviciile de excepţie aduse statului sînt mai de excepţie dacă ai făcut şi o facultate. De asemenea, într-un regulament care descria cum se acordă Crucea şi Medalia exista, pînă în 2007, un articol foarte specific despre lungimea papionului la femei, cităm: „pentru doamne panglica se pliază sub formă de fundă (papion), avînd o lungime de 120 mm“. 

Sînt delfin european şi am drepturi 

Un alt proiect de lege care, potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, este acum la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor este cel iniţiat de Remus Cernea:

Rezumînd, proiectul de lege spune că delfinii sînt persoane non-umane şi au drepturi, iar încălcarea acestora se sancţionează cu pedepsele prevăzute de Codul Penal pentru încălcarea drepturilor similare ale persoanelor umane. Puţin avangardistă pentru România (care a dezincriminat homosexualitatea abia în 2001), mişcarea pentru drepturile cetaceelor apare încă din 2007, de cînd există în SUA proiectul „Non-human rights“. Mişcarea a luat avînt în 2012, cînd oamenii de ştiinţă reuniţi la o mare conferinţă de profil din Vancouver au decretat că delfinii, chiar dacă nu aparţin speciei umane, sînt persoane în sens filozofic. Asta pentru că există dovezi ştiinţifice ce atestă că delfinii manifestă suficientă inteligenţă pentru a justifica aceleaşi considerente etice pe care le aplicăm oamenilor. Totuşi, pînă la a recunoaşte drepturile delfinilor, credem că România mai are cale lungă de bătut în misiunea de a respecta drepturile propriilor cetăţeni. 

En garde, băieţi! 

De cînd n-aţi mai participat, în numele onoarei şi al amorului propriu, la un duel? Deşi nu mai este prevăzut de legea penală actuală, duelul a fost reglementat în Codul Penal pînă în 1968. În 1897 are loc celebrul duel între Nicolae Filipescu, fost primar al Bucureştiului, şi ziaristul Gheorghe Emanuel Lahovary. Motivul este, desigur, unul serios, respectiv un articol din ziar. Pînă la urmă, Filipescu a fost spadasinul mai bun, învingîndu-şi oponentul şi sfîrşind prin a fi judecat nu pentru omorul pe care-l săvîrşise, ci pentru duel. Se pare că spada lui Filipescu ar fi intrat 20 de centimetri în corpul lui Lahovary, iar ultimele cuvinte ale înfrîntului au fost „

Deznodămîntul? Filipescu e pedepsit la 6 luni închisoare şi 1 leu despăgubire către partea civilă.

După acest episod, reglementările se tot modifică, apărînd chiar şi „Codul onoarei şi regulile duelului“. Legea penală devine şi ea mai severă în codul de la 1936, sancţionînd provocarea la duel cu închisoare corecţională de la 3 la 6 luni şi amendă de la 2000 la 10.000 de lei. Acelaşi cod prevede că „acela care face imputări, ori expune pe altul la batjocuri, pentru că nu a provocat sau nu a acceptat o provocare la duel, se pedepseşte cu închisoarea corecţională dela 3 la 6 luni“. Deşi nu mai este reglementat şi nu se mai întîmplă cu spadele sau pistoalele, duelul încă este folosit de politicieni ca modalitate de a-şi rezolva diferendele, ca în cazul extrem de popular al senatorului Marius Marinescu şi al deputatei Anca Constantinescu. Încinşi de la prea multă dezbatere, aceştia s-au bătut finuţ cu apă, în direct la postul B1 TV, cîndva în anul 2008. 

Nuţu Cămătaru Bibliotecaru 

Ordinul nr. 4775/2009 pentru aprobarea formularelor tipizate generale de bibliotecă, dat de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Culturii, are o anexă care ne-a atras atenţia: acolo se prevede că funcţionari în serviciul cu publicul sînt, pe lîngă casieri sau operatorii la ghişeu, şi cămătarii. Or, mai întîi legea 216/2011 privind interzicerea activităţii de cămătărie, iar mai apoi Codul Penal sancţionează astfel de fapte. Am fugit la DEX să vedem dacă nu s-o fi schimbat între timp definiţia cuvîntului pe care-l ştiam că desemnează o persoană care dă împrumuturi băneşti în schimbul unei dobînzi exagerate. Cert e că ţinem la degetele noastre mici, aşa că vom fi mai atenţi cu termenul de returnare a cărţilor, acum, că ştim că bibliotecile angajează legal cămătari.  

research-based avocacy

Foto: wikimedia commons

Mai multe