Înspre lumea lui Uber
Dominat de prefixul post, secolul 21 nu are încă o fizionomie definită: post-modernitate, post-istorie, post-ideologie, post-adevăr, post-umanitate și alte „post-uri“ creatoare de vid ne lasă impresia că trăim un timp amorf, lipsit de vocație și de o dinamică predictibilă. Admitem doar că istoria se supune unui ritm uniform accelerat și sperăm să nu intrăm într-un zid… Acum cîteva zile, am primit pe WhatsApp rezumatul unui interviu cu CEO-ul de la Mercedes (n-am reușit să găsesc originalul). Nu citeam lucruri complet noi, însă am găsit acolo o listă cu mutații socio-economice deja angajate: se știe deja ce ne va schimba viața în următorii ani. Industria auto va tinde, sub conducerea grupului Tesla, spre fabricarea de computere pe roți, care se conduc singure și funcționează electric: e posibil ca urmașii noștri să nu mai aibă mașini personale și nici permise de conducere. Orașele vor fi mai liniștite, mai puțin poluate, iar noi vom avea nevoie de mai puține mașini (parkingurile vor deveni parcuri…). Mașinile autoconduse vor face un accident la zece milioane de kilometri parcurși, nu la 100.000 de kilometri, așa cum se întîmplă în medie cu șoferii umani. Prin urmare, companiile de asigurări vor scădea radical prețul polițelor, riscînd falimentul, pentru că modelul lor de business e depășit. Întrucît vom putea lucra în mers, mulți vor părăsi orașele pentru a se instala în zone mai aerisite și mai verzi. Ne vom încălzi locuințele cu panouri solare, aproape gratuit. Va deveni accesibilă și desalinizarea electrică a apei potabile, cu urmări enorme pentru largi segmente din populația globală.
Industria de software a metamorfozat deja sectoare întregi: Uber (o aplicație în fond banală) reprezintă cea mai mare companie globală de taxiuri, deși nu posedă vreo mașină. Airbnb e cel mai mare „lanț“ hotelier, deși nu deține vreo proprietate. Nu mai contează activele, ci accesul. Peste x ani (nu prea mulți), IBM Watson va oferi consultanță legală rapid și ieftin, distrugînd avocatura clasică. Vor supraviețui numai specialiștii în Drept, nu și practicienii. Tot Watson diagnostichează cancerul de patru ori mai repede decît analizele făcute de oameni. Aplicația medicală Tricorder X, conectată cu telefoanele noastre, va analiza rapid și ieftin 54 de biomarkeri care detectează aproape orice boală: o bună parte din sistemul medical așa cum îl cunoaștem va dispărea. Industriile clasice vor fi complet bulversate de generalizarea (și ieftinirea) tehnologiilor de printare în 3D (se pare că la finalul lui 2017 vom avea pe piață telefoane mobile cu scanare 3D). Aproape tot ce facem va fi legat de smartphones tot mai evoluate.
Pe scurt: pînă la trei sferturi din job-urile actuale se vor evapora în următorii douăzeci de ani și nu știm dacă ele vor fi înlocuite prin altele, într-un interval atît de scurt. Nici măcar „viața la țară“ (de pildă, la noi, cu tiermondista „agricultură de subzistență“) nu va mai fi necesară, după comercializarea unor roboți agricoli la 100 USD. Școala de înaltă calitate va fi de asemenea disponibilă prin cursuri video accesibile în orice țară, oferind unui număr masiv de copii din lumea a treia șanse de dezvoltare intelectuală pînă recent utopice. În fine, Bitcoin (moneda virtuală) va deveni, probabil, rezerva valutară automată a comunității internaționale.
Fiecare stat se va adapta mai repede și pe cît de bine va reuși acestei noi lumi care e deja cu noi. Va fi nevoie de mare suplețe politică pentru a nu transforma noua mare tranziție într-un haos generator de instabilitate socială, anarhie și război. Mi-e clar că și democrația va fi redefinită: presupun că partidele clasice vor fi evacuate, în favoarea unui tip de consultare permanentă, chiar dacă nu peste noapte. Noi – sau copiii noștri – vom trăi mai mult, mai ușor, cu mai mult timp liber, cu necesitățile de bază asigurate, ceea ce va mări timpii creației și ai inovației, dar și pe cei ai divertismentului și terapiei. Ar fi cazul ca teologii tuturor religiilor să ne spună cum va arăta viața spirituală după 2030-2050. Vast program!
Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.