Final de epocă (deschis)

A început un ciclu conservator la Casa Albă. După 20 ianuarie 2017, cînd președintele Donald Trump va fi învestit, echipa sa se va apuca de lucru. Și ce lucru! Gestiunea afacerilor globale! Au curs scenarii apocaliptice, s-au tras semnale de alarmă (vai, SUA riscă să nu mai fie prima democrație a lumii etc.). Bun, doliul post-electoral din tabăra democraților americani va duce la o introspecție binevenită, la afirmarea unei noi garnituri de lideri și, evident, la opoziție, ca în orice democrație funcțională. Pe de altă parte, efectul Trump se va propaga în toată aria occidentală. Personal, cred că noul președinte a remobilizat America profundă, cea dintre salbele metropolitane cosmopolite care încing coastele de Est și de Vest ale Statelor Unite. Va fi protecționist în economie, le va cere aliaților europeni să pună mai mulți bani în pușculița NATO, va urmări să limiteze expansiunea Chinei și a Rusiei și va juca dur contra ISIS, căutînd totodată stoparea negociată a războiului civil din Siria.

E sigur că începe și un alt anotimp doctrinar, în care excesele socialist-utopice ale corectitudinii politice vor fi contracarate printr-un discurs identitar mai puternic, inclusiv pe planul afirmării creștinismului ca matrice a Occidentului. Citeam, după alegeri, un comentariu al unui lider de opinie creștin-evanghelic despre dl Trump: el se întreba de ce au preferat creștinii americani un candidat cu două divorțuri la activ și care nu are profilul unui ascet. Răspunsul e dezarmant de simplu: pentru că speră că acest candidat îi va lăsa măcar în pace, fără să-i mai învinovățească pentru simplul fapt că există, fără să le asimileze libertatea de a-și practica religia cu nu știu ce poziție suprematist-albă, automat xenofobă, islamofobă, homofobă și tot restul de etichete infamante pe care polul liberal, autoiden-tificat cu progresul umanității, le aplica pînă acum majorității tăcute, decente, care-și vede de treabă prin comunitățile aninate pe faimoasa Bible Belt (care coincide, economic, cu nu mai puțin celebra Rust Belt). Pe scurt, revenirea pendulei naționale spre dreapta republicană va echilibra peisajul luptelor simbolice legate de rostul SUA pe plan global, reamenajînd și mozaicul intern al influențelor politice, mediatice, financiare, ideologice.

Am descris anterior realitatea așa cum se desfășoară ea pe termen mediu, fie că ne place sau nu. Sînt convins că SUA, care au o Constituție de o somptuoasă înțelepciune, adînc impregnată de cultura tiranicidă a libertății, nu vor înceta să fie o societate vibrantă, în care ideile sînt argumentate pasional și rațional. Nu e clar ce ecou va avea noua configurație a superputerii americane în Uniunea Europeană. Putem anticipa victoria lui François Fillon în Franța și consolidarea frontului conservator în mai toate marile capitale din statele-membre. Noi, ca de obicei, sîntem în contratimp, așa cum am fost de la încheierea tratatului bilateral din ’91, cu URSS în plină agonie. Nu avem pe scena politică un curent conservator de substanță creștin-democrată și nici nu vom ști (probabil) să ne folosim de amănuntul că în anticamera președintelui american va sta o personalitate… creștin-ortodoxă. S-ar putea ca reacția noastră să fie una obtuz-naționalistă, decuplată de valorile libertății și ale statului minimal. Sper că nu va fi așa, deși nu am, pentru moment, dovezi alternative.

Situația BOR e și ea atipică: tot mai atacată de un front stîngist anticlerical, dar și unică Biserică răsăriteană cu o bază cultural-demografică latină, confesiunea majoritară din România navighează dificil, între sirenele eurasianismului dughnist și vocația de a consolida, prin solidaritate ecumenică, profilul euro-atlantic al societății noastre. Va izbuti BOR să evite confiscarea sa într-un discurs prost-naționalist, retrograd și defensiv? Va avea ea resursele intelectuale pentru a construi o platformă moderată, care să metabolizeze înțelept provocările secularizării, oferind echilibru, moderație și suplețe spiritual-pastorală într-o lume tot mai polarizată?

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.