Athos

Prieten fiind cu directorul ei, dl dr. Aurelian Marinescu, am regretat adesea faptul că Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR este nedreptăţită pe piaţa noastră de carte. Evident, nu o prietenie, oricît de dragă, ilustrează criteriul singur al unui asemenea regret. EIB este o casă editorială veche, cu frecvente împliniri substanţiale. Şi, practic, unica editură care difuzează, odată cu titlurile sale, vocea instituţională a Bisericii noastre. Din păcate, "Editura Patriarhiei" (cum i s-ar mai putea spune, printr-o metaforă emblematică) n-a pătruns, dincolo de cercurile ecleziastice, în conştiinţa mediilor intelectuale mirene. E un alt fel de a nota trista separaţie dintre cele două universuri. Şi un bun motiv, totodată, pentru a spune din nou că intelectualitatea laică şi clerul au datoria de a se regăsi. De curînd (2005), EIB a publicat volumul Ancoraţi în Dumnezeu. Viaţa, arta şi gîndirea monahală în Sfîntul Munte Athos, scrisă de profesorul greco-american Constantine Cavarnos. Textul, produs al experienţei personale, a apărut în anii imediat postbelici, dar a fost mereu reeditat, pînă la a patra ediţie, din 1995, după care s-a făcut prezenta traducere românească. Între 1952 şi 1958, învăţatul autor (şcolit la Harvard, Sorbona, Athena, Cambridge şi Oxford) a întreprins pelerinaje studioase în republica monahală unde se concentrează, de peste un mileniu, tot ce a produs mai subtil creştinismul răsăritean. A cercetat toate mânăstirile şi n-a uitat nici un schit, cu tot cu locurile sale adiacente de aspră sihăstrie. După cum remarcă academicianul Virgil Cândea, prefaţator al volumului, Cavarnos reia tipicul reportajului athonit (cu date despre relief, vegetaţie, arhitectură, muzică, iconografie, biblioteci şi "tipicul" fiecărui aşezămînt cercetat), dar fructifică, mai cu seamă, calitatea de a înfăţişa cosmosul aghioritic din perspectiva vieţii sale mistice. El transportă în desagă nu doar instrumentele teologului, filosofului şi portretistului, ci şi smerenia ucenicului pornit în căutarea "bătrînilor" exemplari, pe care-i stoarce de ştiinţă duhovnicească şi cărora le preia respiraţia isihastă. Deceniul cinci al secolului XX, cînd cărturarul nostru străbate cărările fizice şi metafizice ale Muntelui, încapsula un moment dificil din cronica obştilor athonite. Călugării se împuţinaseră, războiul rece decuplase grecitatea de restul popoarelor ortodoxe, iar statul elen, cheltuitor de mari sume pentru asimilarea concetăţenilor expulzaţi din Turcia, nu mai reuşea să stipendieze, la nivelul obişnuit, principalele chinovii. De aceea, Ancoraţi în Dumnezeu are şi meritul unui stop-cadru istoric. Dar posedă, în egală măsură, virtutea atemporalităţii implicite: nimic din ce observă eruditul de peste Ocean nu este, pe fond, depăşit, fie că e vorba despre gama motivaţională a vocaţiilor ori despre fenomenologia lucrărilor spirituale angajate prin rugăciune, meditaţie, lucru umil, cu mîinile, şi ospitalitate. Partea efemeră a operei este astfel completată cu invariantele perene ale spaţiului jalonat. Constantine Cavarnos ne plimbă pretutindeni: la Cutlumuş şi Xiropotamu (care s-ar putea traduce prin "Valea seacă"), la Ivir şi Vatoped, pe la sîrbii din Hilandar, bulgarii de la Zografu şi ruşii de la Sfîntul Pantelimon, la Dionisiu şi Simonpetra, neuitînd Stavronichita, Caracalu, Filoteu sau... schitul românesc Prodromu, unde monahii - neştiind pe atunci nici greacă, nici engleză - nu reuşesc să comunice în toată regula cu vizitatorul, ospeţindu-l totuşi din toată inima. Schitul revine într-o addenda a ediţiei româneşti. Pentru că, între timp, aşezămîntul a intrat sub oblăduirea Părintelui Petroniu Tănase, grecofon, bibliofil şi fin duhovnic, în compania căruia Cavarnos, întors la faţa locului, obţine o droaie de informaţii despre Ortodoxia românească şi vizitează peştera Sfîntului Athanasie (întemeietor al Marii Lavre). Cartea spre care v-am îmbiat dăruieşte enorm. E un exerciţiu de liniştire, o sursă de formidabile "ziceri" spirituale, precum şi o frescă integră a celor ce se petrec pururea pe acest pisc arid, prefăcut în paradis sufletesc.