Deodată vorbește taximetristul

Are trei copii. Copiii sînt mari, uite‑atît. Am fost la a mică în Italia. Italia este frumoasă. Ea stă într-un orășel. Orăşelul este pe marginea mării. Am văzut marea zilnic. E superb, nu mare lucru. A făcut Comunicare și a făcut o campanie pentru un italian. Italianul imediat a luat-o la firmă. Firma o conduce italianul, dar nu se căsătorește. I-am zis: sîntem bătrîni, vrem un copil. Să fac bani. Ce bani? Ai casă. Ai italian. Nu am timp. Are 30 de ani, cînd are timp? Ceasul bate. Bate bine în viață și a doua fată. Fata a terminat și ea facultatea. Facultate mare. Marea a văzut-o săptămîna trecută, am dus-o eu. Eu zic: de ce, fată, eşti tu supărată? Este greu, tată, în viață, dar îți mulțumesc că m-ai dus să văd marea. Tot un drac, zic, tot supărată ești. Am un ghem în burtă! Ești gravidă? Da, tată! Ce bine, nu te căsătorești? Nu, că nu vreau! Cum, fata tatii? Așa. Ce mă costă? Nimic, dar cu cine ai făcut copilul să ți-l căsătorească. Lasă-l, este slab! Al treilea copil este băiat. Băiatul cu șmecheriile. A avut rețea de cartier, a vîndut, a făcut bani, a deschis un butic în colț. Apoi a dat un Audi pentru un bar și barul nu s-a mai făcut, că s-a dat lege să nu se mai facă. A pierdut un Audi. Cum, fiule, ai pierdut? Am pierdut, tată! Lasă! Cum să las? Ce să las? Azi-dimineață am fost la pește. Pe baltă de la 5. Am scos treizeci de crăpceni. I-am adus. Nevastă-mea i-a făcut ciorbă și fripți. Din burtă de crăpcean iese o ciorbă… Stau în Vatra Luminoasă. Toți copiii mei au făcut carte bună. Taximetristul mă luase de la aeroport, după 18 ore de nesomn și zbor. Mi-a făcut un chef de crăpcean.