De mîncare, de mirare, prin Germania
● Întîlneşti tot mai adesea, chiar şi în localurile străvechi, tradiţionale, din oraşele germane, intervenţii fusion, elemente mediteraneene şi asiatice, accente haute cuisine. Poţi astfel să găseşti, prin meniul unor cîrciumi afumate, în care berea curge neîntrerupt de sute de ani, alăturări dintre cele mai curioase: ciolan pe varză / şalău la grătar cu spumă de şofran; cîrnaţi de casă cu piure / cremă de zahăr ars cu sorbet de mure, carpaccio de ananas şi mousse de cocos; şniţel de porc cu cartofi prăjiţi / supă curry de cocos, cu mango şi creveţi tiger; fălcuţe marinate de viţel / gnocchi fripţi în unt de salvie cu pesto şi sugo di pomodoro; ruladă de vită cu macaroane / file de peşte-lup copt cu maracuia, fenicul, şofran, cu garnitură de orez sălbatic; găluşte şvăbeşti în zeamă de legume / supă de struguri şi fructul pasiunii, cu îngheţată de cocos; pîine neagră cu ceapă şi untură / crème brûlée cu brînză proaspătă de capră, curmale coapte în pancetta şi rucola; piftie cu cartofi copţi / file de şalău fript în piele, cu gălbiori, varză creaţă şi piure de şuncă de Parma; şi, fără pereche: găină germană de ţară, coaptă crocant.
● În avizierul catedralei parohiale luterane Sf. Maria din Marburg, găsim următorul anunţ (majusculele nu-mi aparţin): „Vă invităm cu drag la o BERE, în curtea bisericii luterane, în fiecare vineri între orele 19 şi 23. Se va servi berea Kirchhofer – tot ceea ce-şi doreşte un marburghez!“. Există, totuşi, o afinitate între berea Kirchhofer şi catedrală: Kirchhofer e o bere neagră, iar Kirchhof înseamnă, în germană, „curtea bisericii“ şi „cimitir“. Acoperişul strîmb al turnului catedralei, faimos în toată regiunea, mi se arată acum într-o cu totul altă lumină.
● Nu încetează să mă mire anumite genuri ale limbii germane: „brînză“/Käse e masculin, iar „cîrnat“/Wurst e feminin; „brînzul“ şi „cîrnata“, cum ar veni. Amicul Dejun