Cum vrea primarul meu să-mi ia banii?

Primarul acesta a ieşit la vot. Nu mă pot opune entuziasmului popular. În calitate de candidat, a plimbat juma de sector la masă şi la staţiuni balneo. Ca om de afaceri, are blocuri întregi cu mansarde autorizate şi neautorizate. Una neautorizată a luat foc acum vreun an. A doua zi după incendiu, în tot sectorul a apărut forţa rapidă a reclamei: dom’ primar scuteşte lumea de taxa de gunoi. Ca să înţelegeţi mai bine: omului de afaceri i-a luat foc o mansardă încă neautorizată de el însuşi, ca primar, aşa că primarul s-a apucat să facă reclamă de o taxă suspendată pentru popor. Arsura – pe banii lui de afacerist, reclama – pe banii mei, de contribuabil. Corect!

Acum, cetăţenii blocului au descoperit un alt mişmaş. Am primit o înştiinţare în cutia poştală. Crezi că cine ştie ce chestie o fi. Zilele astea este bine să bagi de seamă la fiecare petic de hîrtie. Finanţele-s nervoase, Guvernul te frige! Nu-i bine să te pui cu vreunul, Doamne fereşte de o confuzie, şi la noi computerele greşesc, şi greşesc. Musai, cetăţeanul se uită la petice. Şi pe petic ce scrie? Vino la firma cutare să-ţi iei înştiinţarea. Primăria te cheamă. Mergi, citeşti, te cruceşti. Primăria ta, primarul tău, nu? Te trimit ca tu să iei o hîrtie pe care scrie să mergi în altă parte, unde să plăteşti. Citesc printre rînduri: Primăria a plătit o firmă de curierat care nu şi-a făcut datoria şi a preferat să mă înştiinţeze că mi-a venit o înştiinţare, în loc să-mi dea înştiinţarea direct. Ori este ţara prinsă în recesiune şi tăiem extracheltuielile, ori Primăria îşi bate joc de mine? Nu ştiu ce să aleg, pentru prima oară cred în toate scenariile şi toate îmi cad mie în cap, mi se cuvin chiar mie.