Cum iubeşti cînd urăşti
Unde se termină compasiunea și unde începe naivitatea? Unde se termină înțelegerea și unde începe ura? Cît poți justifica din ceva ce pare de nejustificat?
Poți să fii medic și să te alegi cu un dispreț profund pentru unii dintre pacienții tăi care îți vin la consultație nespălați? Poți tu după aia să-i bagi pe toți oamenii ăștia într-o categorie mare a nesimțiților și să tai după același pat al lui Procust oricare alt caz asemănător? Poți de asemenea să fii medic și să-ți vină să-ți smulgi părul din cap văzînd cum unul sau altul din pacienții tăi s-au tratat singuri cu cine știe de pastile ale vecinului sau cu ierburi dubioase? Iar acum vin la tine să-i repari, cu ficatul făcut praștie? Poți tu după aia să spui că ai de-a face cu o masă de imbecili proști ca noaptea? Ai văzut zeci de mamăi și tatăi din ăștia, ba chiar oameni mai tineri care vin speriați la tine cu vestele lor de lînă împletită mirosind a fum. Ai observat cum oamenii ăștia miros mai tot timpul a fum?
Poți oare să fii profesor și să-ți vină să-ți iei cîmpii lîngă un copil care pur și simplu se comportă ca un sălbatic acum cules din mijlocul unei haite de cîini? Unul care bate, zgîrie, țipă, fură, chiulește, strică? Un tîmpit de copil care nu pricepe nici cele mai elementare enunțuri? Ai tu timp de fiecare dată- și ai vazut zeci, dacă nu sute de cazuri în cariera ta de simplu profesor – ai tu timp să vezi ce-o fi în familia lui? Adicătelea, taică-su bea, maică-sa se chinuie cu încă patru frați mai mici și stau cu toții într-o garsonieră de 10 metri pătrați. Te mai impresionează situația asta, sau îți vine pur și simplu să dai cu el de pămînt, să-ți iei nenorocitul ăla de catalog și să pleci unde vezi cu ochii?
Poți oare să te enervezi maxim în metrou din cauza unor creaturi care deranjează pe toată lumea? Poți oare să-ți spui că nu te mai interesează ce start nenorocit în viață au avut băieții ăștia în trening care nu vorbesc, ci gîjîie un soi de limbă română? Că nu vrei să vezi, să auzi, să miroși așa ceva?
Poți tu să fii un pensionar oarecare, hrănit de la alegeri la alegeri cu cîțiva lei în plus la pensia aia, lovit în cap de dimineața pînă seara la televiziunile la care te uiți, singurele care spun adevărul, singurele cărora le pasă de tine? Și poți, din buzunarul ăsta sărac de viață în care te miști ca un hamster pe roată să urăști din rărunchi restul de lume altfel îmbrăcată, o lume pe care pur și simplu n-o înțelegi, niște tineri fără noimă? Poți oare, văzînd, știind, fiind convins de adevărul tău, să-ți dorești dispariția fizică în chinuri a unor asemenea personaje cu Facebook-ul și cu multinaționalele lor hrăpărețe cu tot? Ești tu mai ticălos că nu știi, și nu poți ieși din realitatea ta, sau e mai ticălos ălalalt care s-ar putea uita la tine și apoi la el de la o oarecare distanță, dar alege să nu?
Ce faci tu dacă toată viața ai mîncat bătaie cruntă de la bărbată-tu cu o seninătate animalică, dacă n-ai știut să ieși din mocirlă și nici măcar nu te-ai gîndit că se poate, ce faci cînd realitatea celuilalt e pur și simplu imposibil de priceput? Ți-ai suflat toată viața mucii pe stradă astupînd o nară și apoi pe cealaltă, te-ai șters pe fustă, și ți-ai iubit toți copiii așa cum ai știut, ca pe ochii din cap, i-ai învățat ce înseamnă strada și supraviețuirea așa cum ai apucat și tu de la maică-ta și taică-tu ăla tatuat pe antebraț cu o Mioara din gară. Ce faci cînd ți se zice constant că tipii ceilalți înalți, tunși nu știu cum, pe care îi cheamă ciudat, străinii, vor ca tu să dispari, sau să ți se taie ajutoarele sau că vor să fure doar ei totul din țara asta în care trăim și să dispară cu furăciune cu tot?
Ce faci dacă tragi de bani de la o lună la alta, dacă între vecinul tău de palier și tine e o distanță ca de la un regn la altul, ăla are de toate, iar tu te zbați, muncești la fel ca oricare altul, dar viața asta continuă să-ți dea doar ție picioare în spate cu obstinație, cu osîrdie, cu obidă? Ăla cu ce e mai bun ca tine? Trebuie c-a făcut el ceva, trebuie că e o conspirație undeva. Dacă nu pe pămînt, atunci la Dumnezeu.
Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.