Cît de mult ne costă Postadevărul? Lecţia de varză din Obor
Este gratis. Este pe net cu covrigul în coadă. Cuvîntul post-truth, ales cuvîntul anului de către Oxford Dictionary, este de găsit în piaţă. Cînd cumpărăm varză din Obor facem un act de postadevăr. Apelăm la emoţie, sîntem copleşiţi de emoţie, dar facem şi un act de cumpărare, deci, ne uităm raţionali la buzunare. Avem bani? Dacă avem ne înţelegem din ochi, cu cuvinte multe şi puţine să luăm varză bună de pus la murat. Eh, actul de pus murături şi varza murată în sine dau verdictul pe termen lung. Omul îşi verifică în borcan varza şi, astfel, e ferit de falsuri anul viitor. Bă, nu mai cumpăr de la ăla, nu mai cumpăr de la aia. În epoca post-truth însă nu se mai verifică nimic. Nu mai există viitor. Nu mai există dubiu. Varza murată, mărarul uscat, tocmeala sînt mai puternice decît raţionamentul îmbibat de emoţie de pe reţelele de socializare. Este proces varza murată. Social media este instant, act şi uitare în acelaşi timp, instant. Procesul are fracţiuni de secundă, nu anotimpuri. Cei care au votat Trump au primit cele mai imbecile fake-uri ever. Cele mai mari plăsmuiri au creat premizele victoriei lui Trump. Cum poţi să crezi că Trump este aplaudat, acceptat, votat de Papă? Nu contează, un asemenea iraţionament a devenit o ştire. Sau nu e ştire, nu ştiu cum se cheamă, dacă numesc fake, cuvântul însuşi nu acoperă raţional felul de comportament al audienţei. Audienţa a cîştigat, a luat-o de bună. Fake? Este victorie. Nu cred că suporterii lui Clinton n-au primit gogonate şi că nu le-au crezut, dar ele nu au explodat înfavoarea clintonienilor. Este epoca emoţiei exclusive şi să nu uităm experienţe nu se petrec decît exclusiv virtual. Socialmediaticii ar trebui să vadă varza din Obor şi cea din borcanul unor gospodine ca să înţeleagă. Uite, se pot organiza excursii în acest sens. Chartere?