Cine hotărăşte soarta societăţii civile?

12 septembrie 2012   Societate

În ultima vreme s-a vorbit din ce în ce mai mult despre banii europeni şi POSDRU, titrîndu-se cu litere de-o şchioapă că, din nou, „şi-au bătut joc“ de fondurile nerambursabile destinate dezvoltării societăţii româneşti. Despre ce este vorba şi „cine“ şi-a bătut joc de „cine“? Pe de o parte, sînt voci care acuză lipsa de interes a unor ONG-uri care ar fi derulat „proiecte nefondate“. Altele acuză statul român de rea-voinţă, neimplicare şi lipsă de transparenţă. Una peste alta, deocamdată proiectele POSDRU sînt blocate şi, în prezent, din cauza auditului trimis de Comisia Europeană la Autoritatea de Management, cea responsabilă cu validarea şi intermedierea fondurilor, orice plată este sistată. Ce s-a întîmplat şi ce se va întîmpla în continuare cu cele aproximativ 840 de ONG-uri implicate în acest program, majoritatea aflîndu-se în prezent în pragul dizolvării şi al falimentului?

Cîte ceva despre POSDRU

În primul rînd, vorbind despre POSDRU (Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane), vorbim despre programul aprobat şi finanţat de către Comisia Europeană în 2007, prin care se urmăreşte „dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea nivelului educaţiei cu cerinţele pieţei muncii“. Altfel spus, proiectele prinse în acest program vizează îmbunătăţirea sistemului educaţional, promovarea culturii antreprenoriale, facilitarea accesului tinerilor, a şomerilor sau a grupurilor defavorizate la piaţa muncii, modernizarea pieţei muncii, promovarea reinserţiei persoanelor inactive pe piaţa muncii.

Finanţarea proiectelor se face din Fondul Social European, traseul banilor către beneficiari (35% dintre aceştia fiind reprezentaţi de către organizaţiile neguvernamentale, care au semnat în calitate de beneficiar principal de finanţare, plus un număr semnificativ de organizaţii partenere în diverse proiecte) trecînd prin Autoritatea de Management a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale care, după ce validează costurile efectuate în proiecte, face cerere de rambursare a banilor investiţi către UE, document care se poate întocmi numai după ce AMPOSDRU face la rîndul său plăţi către beneficiari.

Totuşi, întîrzierea plăţilor rămîne o constantă în proiectele finanţate din POSDRU, acutizîndu-se la începutul acestei veri, cînd Comisia Europeană a trimis un audit la Autoritatea de Management. În urma acestuia, statul român nu a mai avut dreptul de a solicita UE rambursarea banilor cheltuiţi la nivel naţional în proiecte, păstrînd însă obligaţia de a efectua plăţi către beneficiari. Obligaţia nu a fost însă onorată, fapt ce a dus spre pragul falimentului majoritatea asociaţiilor şi a fundaţiilor care au înaintat bani în proiecte POSDRU.

Guvernamental vs non-guvernamental

La conferinţa de presă care a avut loc pe 3 septembrie, organizată de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, împreună cu Autoritatea de Management POSDRU, miza declaraţiei transmise de către ministrul Mariana Câmpeanu a fost mai degrabă un blam la adresa fostei guvernări. „Sîntem în prezent în situaţia de a remedia în două luni ceea ce s-a stricat în doi ani şi jumătate din incompetenţă sau, înclin să cred, rea-voinţă. Sînt revoltată că România nu a putut beneficia de aceşti bani“ – a declarat Mariana Câmpeanu. S-a menţionat de asemenea că una dintre cele mai mari probleme identificate la nivelul Autorităţii de Management a fost faptul că „în perioada 2010-2011, pentru aproximativ 1700 de proiecte, cu valoare aproximativă de peste 200 de milioane de euro, s-au făcut finanţări din bugetul de stat, însă nu s-au transmis mai departe cereri de rambursare ale sumelor plătite către Comisia Europeană“.

Pe de altă parte, directorul general al AMPOSDRU, Cristian Ababei, a ţinut să precizeze faptul că programul „nu se anulează şi nu se închide. În momentul de faţă am ajuns la zi cu plăţile de finanţare naţională şi de TVA şi facem eforturi de a efectua plăţile de la bugetul de stat, plăţi aferente finanţărilor naţionale“.

De partea non-guvernamentală, Ionuţ Sibian, directorul FDSC (Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile), acuză lipsa de profesionalism din sistem. „Statul român, în clipa aceasta, prin sistemul de management al Fondurilor Structurale, pune în pericol o investiţie făcută timp de 20 de ani, de către finanţatori externi, în dezvoltarea societăţii civile. Sînt organizaţii cu renume, nevoite să întrerupă proiecte deosebit de importante din această cauză, proiecte care se adresează persoanelor vulnerabile şi marginalizate, pe care statul, odată cu criza economică, refuză să le mai susţină. Sînt organizaţii care au fost nevoite să trimită acasă profesori şi specialişti în educaţie care lucrau cu mii de copii din zone defavorizate. Alte organizaţii, care au creat locuri de muncă pentru persoane vulnerabile sau cu dizabilităţi severe, se află şi ele în situaţie de a închide întreprinderile sociale sau atelierele protejate. Modalitatea de gestionare a fondurilor europene din ultimii ani nu face decît să şubrezească sustenabilitatea societăţii civile. În felul acesta, statul omoară societatea civilă.“

Despre auditul european trimis la Autoritatea de Management, Ionuţ Sibian declară că au fost sesizate nereguli, însă ele pot fi remediate de către noua conducere a Autorităţii de Management şi a Ministerului Muncii, astfel încît programul să nu fie suspendat. În acest moment însă, „AM nu mai trimite cereri de rambursare către UE, iar Ministerul de Finanţe nu a pus la dispoziţie AM-ului resursele financiare pentru a acoperi sumele necesare pentru rambursări către beneficiari, pînă la reluarea plăţilor de la Bruxelles. Practic, s-a blocat tot sistemul“.

În opinia sa, pentru deblocarea acestui sistem, trebuie găsite, în primul rînd, surse alternative de plată a datoriilor, iar, în al doilea rînd, se impune regîndirea întregului sistem de valori ca „zonă depolitizată“ şi cu oameni cu expertiză pe programe de finanţare. „Cît timp în funcţiile de management ale fondurilor europene vom avea membri de partid sau numiri politice fără experienţă în managementul acestor fonduri, nu vom avea performanţă. Trebuie îmbunătăţit sistemul de monitorizare, asta presupunînd să se facă mai multe vizite la faţa locului şi să fie încadrate mai multe proiecte în clase de risc potrivite fiecăruia (pînă în iunie, majoritatea fiind considerate «fără risc», iar din iunie căpătînd brusc «grad de risc ridicat»). De asemenea, e esenţială regîndirea sistemului de evaluare a proiectelor, pentru a nu mai fi finanţate entităţi, inclusiv ONG-uri, care nu au experienţa necesară derulării unor astfel de proiecte, sau proiecte care n-au indicatori palpabili, merg mai mult pe informare, instruire, puţine avînd ca rezultat final angajarea pe piaţa muncii. În definitiv, Fondul Social European are ca obiectiv crearea de oportunităţi pentru creşterea gradului de ocupare în statele membre şi incluziunea pe piaţa muncii a persoanelor din rîndul grupurilor vulnerabile sau cu potenţial de a fi excluse din piaţa muncii.“ Reprezentanţii societăţii civile cer Autorităţii de Management mai multă transparenţă şi consultare cu beneficiarii.

Ce înseamnă acest blocaj?

Practic, pentru continuarea proiectelor, majoritatea ONG-urilor sînt în prezent nevoite să facă eforturi financiare proprii spre a face faţă deficitului financiar. Aflu că mulţi sînt de altfel în situaţia de a-şi vinde aparatura sau alte bunuri personale, sau chiar sediile, pentru a rezista. „FDSC-ul a derulat cu succes un proiect în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, terminat de un an, în care am investit 150 de mii de euro. Pînă în prezent nu am primit nici o rambursare. Cu Ministerul Educaţiei blocajul a fost încă de la început. Justifică prin faptul că nu au oameni care să se ocupe de cereri.“

Fără resursele cuvenite, ONG-urile rezistă deocamdată prin fonduri proprii, reducînd la minimum activităţile. „Dar aici intrăm într-un cerc vicios. Organizaţiile au proiecte care necesită cel puţin încă un an de implementare, or, dacă cer suspendarea timp de şase luni, sînt toate şansele să nu îndeplinească toţi indicatorii ceruţi.“

În prezent se aşteaptă. Nu se ştie pînă cînd. „Am fost la întîlniri cu ministrul Muncii“ – povesteşte Ionuţ Sibian –, „întîlniri cu reprezentanţi ai Autorităţii de Management, cu reprezentantul prim-ministrului în acest domeniu... În urma discuţiilor, am primit asigurări că în două luni se va debloca sistemul. Discuţia a avut însă loc în luna iunie. Dacă Ministerul de Finanţe nu alocă urgent sumele necesare pentru rambursări pînă cînd plăţile vor fi reluate de către Comisia Europeană, mă tem că multe ONG-uri nu vor mai apuca sfîrşitul anului. Pentru a evita pe viitor astfel de situaţii, e nevoie urgent de a aduce oameni competenţi în Autorităţile de Management şi de a depolitiza sistemul. De asemenea, este necesară, din 2013, crearea unui fond de rezervă la Ministerul de Finanţe, care să susţină rambursările către beneficiari, în momentul în care programele sînt blocate de la Bruxelles pentru nereguli.“ 

Foto: L. Muntean

Mai multe