Cînd mărul se duce în jos, nu în sus

Programele gimnaziale au fost reînnoite. Nu avem încă evaluările specialiștilor, dar avem cîteva dintre opiniile formulate de profesori, în dezbaterile publice care au precedat adoptarea noului curriculum. Am găsit un spațiu virtual alocat acestor dezbateri, pe site-ul didactic.ro. Cîteva dintre gîndurile exprimate acolo chiar stimulează atenția și dialogul. Altele, nu. Iată, deci, cîteva frînturi dintr-o poiană a lui Iocan pe teme didactice.

„Este incomod cînd ajungi la Teorema lui Pitagora la matematică și trebuie să corectezi niște greșeli cînd constați că elevii au învățat greșit sau nu au înțeles teorema făcută mai înainte la fizică…“, „La nivel de manual, trebuie să învățăm să avem un demers care să ne facă și pe noi să muncim. Nu putem tot timpul să ne ducem la oră în inerția «am manual»!“, „Manualele de biologie sînt dificile cu excepția celui de clasa a 8 care are din păcate un capitol – evoluționismul – care oricum l-ai preda este greu de înțeles de copii deoarece intră în contradicție cu ceea ce învață la religie.“ Un profesor de limba română se declară total dezamăgit de felul în care elevii se exprimă și insistă pe studierea gramaticii în mod responsabil: „(…) Au ajuns copii (!) în liceu și nu știu să vorbească corect românește. Și noi am învățat gramatică și nu am pățit nimic. Nu știu să scrie, e fb k la sc la lb R să scrie corect atît gramatical, cît și cuvîntul întreg, nu știu să facă prescurtări și despărțire în silabe în clasa a VII, unii nici la liceu. Și se vede că lipsesc lecturile suplimentare, exprimarea lasă de dorit.“ Tot la dezbaterea privind programele de limbă română, un alt profesor propune o soluție radicală, dar pe lîngă subiect, și anume, scoaterea Săptămînii „altfel“ din orarul elevilor. Iată de ce: „Nu are nici un rost «săptămîna altfel» pt că pierdem timp de predare și dacă vrei să faci o excursie ai nevoie de o groază, aprobări, un dosar gros. Mai susțin că în acestă săptămînă copii (!) fac cele mai mari trăznăi deoarece nu se pun note și nici nu pot fi trași la răspundere.“ O învățătoare pledează pentru un învățămînt curățat de informații inutile: „Sistemul nostru de învățămînt este centrat pe elev, nu pe profesor, atunci să punem elevul pe primul plan. De ce să învețe atîta matematică cînd el nu va fi inginer și nu vrea decît să numere banii pe care îi va lua în ziua de salariu? De ce să învețe chimie și fizică cînd, cu siguranță dacă se va odihni sub un pom și îi va cădea un măr în cap… va simți că mărul s-a dus în jos, nu în sus!“

Pentru final am păstrat cîteva dintre observațiile de bun-simț făcute de dascăli, observații care sper că au fost luate în calcul de cei care au construit noile programe:

● „Introducerea în programele şcolare și de gimnaziu, și de liceu a unei liste de concepte operaţionale cu definirea lor, pentru a exista o unitate la nivel de ţară privind denumirea şi folosirea conceptelor cu care operăm în analiza textului literar. Acum fiecare definește conceptele, fie că e vorbe de curente literare, fie de elementele textului narativ, după cum îl taie capul sau după sursele pe care le are la dispoziție.“ (Dacă așa au stat lucrurile pînă acum, dacă nu se vorbește aceeași limbă română pentru toți elevii din toată țara, nu e de mirare că subiectele date la examenele naționale, pline de astfel de noțiuni de teorie literară, par scrise în limba japoneză pentru mulți, foarte mulți dintre candidați.)

● „Principala problemă a programei de română este ruptura între cele două moduri de abordări ale gramaticii: cea tradițională, descriptivă și cea comunicativ-funcțională. Deși programa recomandă abordarea comunicativ-funcțională, nu oferă un ghid de activități, exerciții și metode în această direcție. Nu cunosc nici auxiliare, nici didactici mai noi care să lămurească problema, aşa că totul rămîne o pură teorie, iar practica, manualele şi obișnuința ne limitează în spațiul greoi al gramaticii tradiționale, consumatoare de timp şi incapabile să dezvolte efectiv abilitățile de exprimare ale elevilor.“

Trebuie să recunosc, mă încearcă o stăruitoare melancolie cînd mă gîndesc că aceste idei bune de reformare ajung pe mîinile domnului Liviu Pop. 

Maria Iordănescu este psiholog.

Foto: adevarul.ro