Ce se întîmplă cu ONG-urile?
În spatele discursurilor oficiale despre blocarea Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU, survenită în urma auditului pe care Comisia Europeană l-a trimis la Autoritatea de Management a Guvernului României, stă realitatea de la firul ierbii: beneficiarii direcţi – ONG-uri, fundaţii şi asociaţii non-guvernamentale – se văd obligaţi, într-o primă fază, să amîne sau să întrerupă programele destinate categoriilor vulnerabile, urmînd ca, la rîndul lor, dacă situaţia nu va fi remediată cît mai repede, iar statul român nu va găsi bani pentru rambursările financiare, să dispară, intrînd în faliment. Pentru o mai bună cunoaştere a greutăţilor prin care trece în prezent societatea civilă din România, am adresat cîteva întrebări reprezentanţilor acesteia.
1) Care sînt proiectele ce au avut de suferit în urma blocajului produs de auditul Comisiei Europene?
2) Care credeţi că vor fi efectele acestor blocaje?
3) Ce resurse aveţi la dispoziţie pentru a ieşi din acest impas?
Salvaţi Copiii
(Organizaţie neguvernamentală care, din 1990, militează activ pentru drepturile şi protecţia copilului din România.)
1) Proiectele afectate sînt cele care au depus cereri de rambursare conform Acordului de parteneriat şi nu au primit rambursările în termenul de 45 de zile. În cazul proiectelor derulate de „Salvaţi Copiii“ au fost înregistrate întîrzieri de peste 12 luni în efectuarea plăţilor pentru Cererile de rambursare şi de peste 17 luni în efectuarea plăţilor TVA-ului aferent cheltuielilor eligibile. De asemenea, suferă proiectele care desfăşoară activităţi zilnice, de oferire de servicii directe – grădiniţe estivale pentru copiii romi, programe tip „Şcoală după Şcoală“ pentru copiii din medii vulnerabile, sărace, programe tip „A doua şansă“ pentru copiii care muncesc, ce oferă suport material pentru grupurile vulnerabile şi au angajaţi specialişti (educatori, mediatori şcolari romi), pe termen lung, şi trebuie remuneraţi lunar. Vorbim şi de proiecte care au început derularea activităţilor şi sînt obligate să le suspende din lipsa fondurilor, dar şi de proiecte care au fost încheiate cu mai mult de un an în urmă; pentru acestea s-au primit diverse solicitări privind diferite raportări şi documente şi au fost auditate de diverse echipe, cu raport pozitiv; banii însă nu s-au rambursat.
2) Blocajele vor duce la imposibilitatea de a derula proiecte finanţate din fonduri structurale, în special strategice. Activităţile proiectelor nu vor mai putea fi desfăşurate aşa cum au fost prevăzute în cererea de finanţare. Indicatorii nu vor putea fi atinşi. Imaginea organizaţiilor ce implementează proiecte FSE va avea de suferit, multe fiind nevoite să suspende proiectele. În ceea ce-i priveşte pe specialiştii angajaţi, o parte dintre ei au renunţat la vechile locuri de muncă pentru a se alătura proiectelor, iar după întîrzierea plăţilor, aceştia s-au văzut în situaţia de a deveni şomeri; „Salvaţi Copiii“ putea fi dată în judecată de către aceşti angajaţi şi plăti pagubele legale. În cazul Proiectului „COREI“ implementat de către „Salvaţi Copiii“, pentru cei peste 2500 de copii pe an din grupul-ţintă (categorii sărace, romi) şi pentru familiile acestora, serviciile au fost întrerupte (nemaiavînd personal angajat), ei fiind în situaţia de risc de abandon şcolar sau de a nu putea să beneficieze de drepturile prevăzute prin lege, deoarece au început, cu ajutorul specialiştilor din proiect, demersuri de natură juridică, pe care nu le mai pot continua. Efectele blocajelor pot merge pînă la falimentul organizaţiilor mai mici sau al celor care au contactat credite pentru continuarea proiectelor. „Salvaţi Copiii“ a suspendat, pe o perioadă de trei luni, apoi pentru încă cîteva luni, proiectul care-i integra şcolar pe cei 2500 de copii pe anul 2012 şi pe alţi 2500 pe 2013 (vorbim de 5000 de copii din categoria celor care trăiesc sub pragul sărăciei) şi a închis contractele a 120 de specialişti din domeniu. Un alt efect este creşterea neîncrederii în instituţiile statului care administrează aceste fonduri; totodată, volumul de muncă şi energie investit în audienţe, telefoane, raportări, documente duce la nemulţumirea personalului care lucrează în aceste proiecte.
3) În vederea continuării activităţilor proiectelor, organizaţia a avansat fonduri din resurse proprii. Din cauza sumelor foarte mari avansate şi a întîrzierilor înregistrate în rambursarea cheltuielilor, susţinerea proiectelor structurale din fonduri proprii devine riscantă, mai ales cînd vorbim de proiecte strategice. În prima fază a întîrzierii plăţilor, pentru a nu bloca activităţile, personalul a făcut voluntariat, dar, deoarece plăţile nu s-au mai reluat, personalul a fost nevoit să-şi caute de lucru sau să intre în şomaj. Nu sînt resurse suficiente pentru a ieşi din impas, termenul de rambursare este extrem de lung, şi ne vedem nevoiţi să suspendăm proiectele, să nu ne mai ocupăm de persoanele vulnerabile. Oricum, celor din ministere pare că nu le pasă.
Pentru Voi
(Organizaţie neguvernamentală înfiinţată în 1996, care oferă servicii comunitare în parteneriat cu Consiliul Local şi Primăria Municipiului Timişoara, militînd pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi de dezvoltare. Misiunea ei – „creşterea calităţii vieţii pentru persoanele cu dizabilităţi de dezvoltare“, iar filozofia de bază – „incluziunea: toţi oamenii sînt egali şi trebuie respectaţi şi valorizaţi“.)
1) Timp de trei ani, am derulat un proiect finanţat de POSDRU. Este vorba de „Economia socială: o şansă pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale“. Dintre principalele rezultate atinse prin acest proiect amintim: construirea Centrului de zi „Orizonturi Noi“, destinat celor 30 de adulţi cu dizabilităţi intelectuale, înfiinţarea unui nou serviciu la domiciliu pentru adulţi cu dizabilităţi intelectuale, care are în prezent 23 de beneficiari, dezvoltarea de 45 de noi parteneriate între companii şi instituţii şi Unitatea protejată „Pentru Voi“, angajarea, pe piaţa liberă a muncii, a 16 persoane cu dizabilităţi intelectuale şi a 20 de persoane cu dizabilităţi intelectuale în Unitatea protejată „Pentru Voi“, instruirea a 357 de persoane, prin seminarii, cursuri, training-uri, vizite de studiu pe teme de economie socială, participarea a 140 de persoane cu dizabilităţi intelectuale la zece şcoli de vară; 141 de participanţi la cele trei conferinţe naţionale pentru persoane cu dizabilităţi intelectuale, peste 200 de participări ale unor specialişti în domeniu la două conferinţe naţionale (cu participare internaţională) pe teme de economie socială, elaborarea şi distribuirea a 600 de exemplare din „Manualul serviciilor sociale comunitare pentru adulţi cu dizabilităţi intelectuale“, distribuirea a 1000 de afişe şi 5000 de pliante în mijloacele de transport în comun din nouă judeţe (Regiunea Vest şi Sud-Vest), activităţi permanente de lobby şi advocacy pentru îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul economiei sociale şi a incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale. Proiectul s-a încheiat, am atins toate rezultatele propuse, toţi indicatorii fiind îndepliniţi, dar, din păcate, nu am primit ultimele două rambursări, pentru care am depus cereri în data de 30 aprilie, respectiv 31 iulie. Avem de primit aproximativ 200.000 de euro de la AMPOSDRU.
2) Din cauză că nu am primit aceşti bani, pe care noi i-am investit din alte resurse pentru a putea derula Proiectul „POSDRU“, sîntem acum în pericol de a nu ne mai putea continua activităţile permanente, şi anume furnizarea serviciilor sociale pentru beneficiarii noştri. Avem facturi neachitate, care au depăşit termenul scadent, şi nu le putem onora deoarece nu primim rambursările. În aceeaşi situaţie ne aflăm cu plata salariilor personalului.
3) Singura resursă plauzibilă este un împrumut bancar, fapt care va implica costuri suplimentare.
Reper 21
(Misiunea Asociaţiei are ca scop promovarea Dezvoltării durabile şi Responsabilitatea Socială a Companiilor. Destinatarii proiectelor sînt firmele şi organizaţiile în raport cu activităţile acestora.)
1) Din moment ce blocajul plăţilor durează de cîtva timp, pentru unii beneficiari chiar din iarnă, practic toate proiectele finanţate de AMPOSDRU au avut de suferit, indiferent de cash-flow-ul avut sau de nivelul de pre-finanţare pe care l-am primit.
2) Efectele blocajului? Într-o primă instanţă – o reducere a nivelului şi a calităţii activităţilor şi a rezultatelor, adică ceea ce se numeşte „strategie de plutire“, adoptată pînă cînd se epuizează resursele financiare. Ulterior, inevitabil, se va trece la disponibilizări şi/sau reduceri ale normelor de lucru la un nivel minim. În anumite cazuri, pentru evitarea concedierilor, se vor adopta concedii fără plată. Bineînţeles, lipsa resurselor financiare va atrage întîrzieri de plăţi către furnizori, ceea ce va avea pronunţate efecte economice indirecte, fără a mai vorbi de contribuţiile şi impozitele la bugetul de stat, care vor fi şi ele afectate. Pe termen lung, vorbim de suspendări de proiecte – singura variantă ce le rămîne beneficiarilor POSDRU, în lipsa imposibilităţii rezilierii contractelor (fapt care atrage după sine rambursarea sumelor primite pînă în acel moment).
3) Ca să ieşim din acest impas ne bazăm pe resursele financiare proprii (cu care am creditat deja masiv asociaţia) şi pe o echipă de oameni încrezători şi (încă) motivaţi.
Foto: L. Muntean