Ce oraș urît!

Ieșeam de la metrou și mă gîndeam, în timp ce urcam scările de la peron pînă spre porțile de acces, că sînt un uriaș și că sub tălpile mele formidabile, încălțate în adidași, se sfărîmă treptele, că se zguduie coloanele și un moloz fin începe să curgă din crăpăturile pereților. Prostii. Atunci l-am văzut.

Eram în spatele lui și am observat inițial că mersul îi era ușor nesigur, era o ezitare întreagă în toată compoziția lui fizică, pînă cînd s-a întors brusc spre stîn-ga, în încercarea de a străbate bariera portițelor de sticlă de la turnicheții de acces. Avea în mînă un baston alb și încerca să iasă pe unde era interzis.

Am grăbit pasul, l-am apucat de braț și i-am zis să vină cu mine. E foarte tînăr, să aibă vreo douăzeci și un pic de ani, foarte înalt, cu un păr castaniu, buclat, care îi cade pe umeri. „Hai pe aici“, îi zic și îl trag de mînă prin porțile duble pe unde încăpem amîndoi. „Hai că te duc pînă sus, pe rulante“, îi zic. „Aaa, mersi“, zice, „cred că mă descurc, sînt chiar în față, drept înainte, nu?“ Drept înainte e un zid. Dar nu-i spun asta, îl trag de mînă, „hai că ieșim împreună, îi spun, și nu prea știu cum să-l conduc, îl țin strîns de braț și simt că am mîna extrem de rece, probabil că simte și el asta, urcăm rulantele care ne scot afară, în soare. „Gata“, îi zic, „unde mergi, vrei să vin cu tine?“ Îndrăznesc pentru prima oară să mă uit în sus, spre ochii lui. Sînt cumva semideschiși, inutili. O fi văzut vreodată? Știe oare cum e verdele?, îmi trece rapid prin cap și simt cum mi se ofilește inima. Îmi spune din amabilitate o destinație de care n-am auzit vreodată. „Mă descurc“, mai zice, „vino doar dacă ai același drum, mulțumesc.“ Simt că l-am înăbușit cu solicitudinea, n-am același drum și simt că ar trebui să-l las. „N-am același drum“, zic și-l las să plece. „Mulțumesc mult“, mai zice încă o dată și pornește iar ezitant, cu bastonul măturînd în față stînga-dreapta. Îl urmăresc cu privirea. Se îndreaptă spre un rond proaspăt construit în fața intrării la metrou, o chestie inutilă, o bordură circulară fix în mijlocul drumului, în care s-a pus pămînt. Bănuiesc că primăria vrea să planteze acolo flori. Îmi vine să strig ca să-l atenționez s-o ocolească, n-o fac, probabil c-o să-l enervez total, iar el se descurcă, urmărește obstacolul cu vîrful bastonului și ajunge să se încadreze cumva pe trotuar. Care e plin de mașini parcate.

Orașul ăsta e o capcană chiar și pentru locuitorii lui în putere. Cu mîinile, picioarele și ochii la locul lor. Dacă, Doamne ferește, ești orb sau în cărucior, pe românește – ai pus-o. Ori ești consemnat în casă, ori îți trebuie un însoțitor permanent, ori îți riști viața dacă ieși singur pe afară. Acum niște ani s-au pus dale de piatră începînd de pe la Unirii pînă jos, spre Magheru. N-au stat la locul lor decît cîteva luni. Habar n-am cu ce le-au lipit – cu scuipat, cu gumă de mestecat – pentru că acum clămpăne desprinse și ai impresia că mergi pe nisipuri mișcătoare. Cînd plouă e și mai bine. Apa se strînge sub ele și împroașcă la fiecare pas de parcă nu e suficient că te stropesc deja mașinile care trec în viteză prin șuvoaiele care se formează la marginea drumului. Multe dintre dalele astea s-au spart sau au dispărut cu totul, așa că atenția trebuie dublată, ca să nu-ți scrîntești vreun picior. Femeile care se aventurează pe tocuri în așa condiții trebuie că sînt niște eroine.

Rampele de acces – acolo unde sînt – pentru cei aflați în cărucioare sînt o glumă proastă. Puse anapoda sau într-atît de abrupte că ți-ar trebui o forță herculeană în brațe ca să reușești să le urci din scaunul cu rotile. Făcute ca să fie, fără un fir de gînd pentru cei care au nevoie de ele.

Orașul e cîinos, mutilat fizic și moral pînă în străfundurile lui, tras și sfîșiat în toate părțile, jefuit și urîțit. În el stăm și-i iubim cîteodată buzunarele de normalitate, unele străzi și casele și uguitul de porumbei vara, pînă cînd are grijă să te deștepte cu o palmă usturătoare trasă mitocănește peste față. Oraș schizoid, închisoarea mea. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.