Cavaleri săraci, friganele, posmagi

Friganelele copilăriei sînt mai vechi şi mai cosmopolite decît mi-aş fi închipuit. Răsfoind o culegere de vechi reţete berlineze, mă lovesc de un nume straniu: Arme Ritter (Cavaleri săraci). Citesc şi descopăr, nici mai mult nici mai puţin, o reţetă de friganele descrisă cu prisos de amănunte: 

Pentru 4 persoane. Timp de pregătire: 10 minute. Timp de gătit: 20 minute. Ingrediente: un sfert de litru de lapte, 2 linguri de zahăr vanilat, coaja rasă de la o lămîie, 6-8 felii de pîine albă, uscată, 5 ouă, 60 de grame de unt. Pentru ornare: 3 linguri de scorţişoară, 2 linguri de zahăr. 

Se dă un clocot scurt laptelui, împreună cu zahărul vanilat şi coaja de lămîie. Se înmoaie feliile de pîine în lapte, după ce s-a răcit. Se sparg ouăle şi se bat bine. Feliile se trec prin ouăle bătute şi se frig în unt topit. Peste Cavalerii săraci se presară scorţişoara amestecată cu restul de zahăr. Cavalerii se însoţesc bine cu compot de fructe sau cu sos de vanilie. Este foarte important ca pîinea să fie veche de cel puţin o zi.

Numele românesc vine din grecescul friganiá care înseamnă, pur şi simplu, pîine uscată, posmag, pesmet. Cavalerii săraci îmbină remarcabil austeritatea „posmagilor muieţi“, taina botezului (cu lapte şi ou) şi ritualul învestiturii cavalereşti prin ungere (cu unt).

Foto: Adi Hădean