Bulgaria: una din trei instituţii nu e transparentă
Fiecare a treia instituție din Bulgaria nu publică pe Internet actele de reglementare pe care le emite, iar jumătate dintre ele nu fac acest lucru cu actele administrative generale. Acest lucru reiese din raportul Active Transparency Rating întocmit de Access to Information Program (AIP) din 2016.
Aproape 65% din 565 de instituții administrative au publicat textele actelor de reglementare pe care le-au emis, dar, conform cercetării AIP, 35% nu au făcut o, în ciuda faptului că este vorba despre informații care privesc un mare număr de cetățeni și companii. Printre instituțiile care nu au publicat aceste acte se numără și Ministerul Afacerilor Externe, dar și multe primării.
Datele AIP arată că majoritatea instituțiilor (57%) încă nu au făcut publice stenogramele actelor pe care le au emis și 89% nu au publicat rapoartele dezbaterilor publice pe care le-au ținut. Printre puținele instituții care oferă aceste informații se numără ministerele Finanțelor, Transportului, Agriculturii, Mediului și doar 20 de primării din 265. Doar una din două instituții publice – 49% – publică reglementările administrative generale pe care le emite. Pe lista instituțiilor netransparente apar Agenția Vamală, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării Regionale.
Potrivit AIP, publicarea proactivă a actelor de reglementare, precum decizii și hotărîri, este practicată de 42% din instituții. Acestea sînt mai transparente în ceea ce privește publicarea bazelor de date pe care le dețin, precum programe și documente de strategie. Declarațiile de avere sînt și ele publice pe site-urile acestor instituții. Cu toate acestea, există și instituții publice care nu se preocupă de acest aspect: Ministerul Agriculturii, Oficiul Bulgar pentru Siguranță Alimentară, Agenția de Stat pentru Bulgarii din Străinătate, primării și birouri administrative. Mai mult de jumătate din aceste instituții publice nu își publică pe Internet nici măcar bugetele pe care le au.
Anul trecut, 241 de instituții au făcut publice aceste informații, ceea ce este mult mai mult decît în anii precedenți, dar încă nesemnificativ în raport cu cele 565 de instituții care au intrat în raportul AIP. Cu toate acestea, instituțiile sînt extrem de minuțioase cînd vine vorba de cererile pentru publicarea informațiilor de licitații pentru achiziții publice, 94% avînd chiar o secțiune a profilului cumpărătorului pe site-uri. În ceea ce privește primăriile, doar 16% publică pe Internet planurile de dezvoltare și construcții și doar 12%, printre care și primăria capitalei, publică registrul pentru permisele de construcție.
Instituțiile publice încă nu s-au aliniat noilor cerințe ale Legii Accesului la Informație Public, din 2016, care prevede că trebuie să publice informațiile pe care le-au oferit cetățenilor pe baza cererilor. Doar 4 dintr-un număr de 565 de instituții s-au conformat acestei reguli. Cu toate acestea, aproape toate instituțiile, mai mult de 97%, s-au conformat în ceea ce privește acceptarea cererilor de informație în format electronic. Doar 15% din instituțiile din Bulgaria au făcut publică lista categoriilor de informații clasificate.
Ministerul de Finanțe este singura instituție de nivel înalt care publică în fiecare an lista categoriilor de informații la care poți avea acces. Ministerul Educației este cel mai transparent minister, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe – cel mai puțin transparent. Ministerul Educației publică, de asemenea, proiectele de acte normative pe care le propune și motivațiile pe care se bazează acestea, actele administrative generale, și baze de date referitoare la sistemul educațional din țară. Au publicat, de asemenea, și declarațiile de conflicte de interes, precum și contractele semnate pentru licitațiile de achiziții publice.
La celălalt pol se află Ministerul Afacerilor Externe, care nu face publice actele normative pe care le emite, nu are baze de date și nu publică categoriile de informații disponibile online. Nici declarațiile de avere nu sînt complete.
Tsvetelina Yordanova este jurnalistă.
traducere de Stela GIURGEANU
Foto: Jon S, Flickr
Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.